Germania ajută Moldova în criza refugiaților ucraineni | Moldova | DW | 12.03.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Germania ajută Moldova în criza refugiaților ucraineni

Germania va aloca Republicii Moldova 3 milioane de euro și va prelua 2500 de refugiați ucraineni adăpostiți la Chișinău după invazia Rusiei.

Şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock şi preşedintele R. Moldova, Maia Sandu, la Chişinău (12.03.2022)

Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, şi preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, la Chişinău

Anunțul a fost făcut de șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, în cadrul vizitei întreprinse în Republica Moldova. Banii oferiți de Germania vor fi folosiți de autoritățile moldovene în gestionarea crizei refugiaților. De asemenea, Germania va dona Moldovei un lot de ajutoare umanitare (paturi pliante, saci de dormit, saltele, corturi și alte obiecte de primă necesitate), iar o echipă din Germania va veni în Moldova pentru a ajuta la repartizarea donațiilor și la crearea de coridoare verzi de refugiați spre Europa.

„Moldova și guvernul său nu sunt singuri în această situație. Și Europa, și țara mea suntem solidari. Dacă vin tot mai mulți și mai mulți refugiați, ei nu vor putea să-și organizeze singuri călătoria, de aceea fac apel la alte țări europene să susțină Moldova în efortul ei de a-i ajuta pe ucrainenii care fug din calea gloanțelor – să-i ajutăm să ajungă în alte țări”, a spus Baerbock.

Ministrul de Interne al Franței, Gerald Dermanin, deja a reacționat. Într-un mesaj pe Twitter, el a anunțat că și Franța va prelua 2500 de refugiați ucraineni aflați în Moldova, decizia fiind luată cu puțin timp în urmă de către președintele Franței, Emmanuel Macron.

Moldova ajută necondiționat oamenii care fug de război

După invazia Rusiei asupra Ucrainei, Republica Moldova și-a deschis imediat granița pentru a mări șansele de salvare a refugiaților ucraineni. Moldovenii s-au mobilizat din primele zile așteptându-i la frontieră cu mașinile personale, cu mâncare și ceai cald într-un gest de mărinimie fără precedent. Dar numărul refugiaților a fost prea mare raportat la populația locală din Moldova (mai puțin de 3 milioane de locuitori), așa că autoritățile s-au văzut nevoite să preia inițiativa voluntarilor și să identifice rapid spații pentru refugiați. Şi cele 93 de centre de refugiați create ad-hoc s-au umplut imediat, așa că începând cu 7 martie, prin Moldova spre România, sunt organizate coridoare verzi, iar refugiații preluați de la punctele vamale moldo-ucrainene sunt transportați direct la frontiera moldo-română, de unde pleacă mai departe în UE.

Dar nici acest efort, care costă scump micul buget al Moldovei (aproximativ 25-30 de euro pe zi per refugiat), nu mai este suficient pentru a face față valului de refugiați ucraineni. Așa că, începând de vineri, 11 martie, Republica Moldova (care și-a închis spațiul aerian după primele bombardamente ale Rusiei în Ucraina) pune la dispoziție refugiaților coridoare aeriene pentru zboruri spre Frankfurt și Istanbul. În zilele următoare astfel de coridoare vor fi create și cu Barcelona și Varșovia.

Potrivit ministrului moldovean de Externe, Nicu Popescu, ca urmare a războiului din Ucraina, numărul populației Republicii Moldova a crescut cu 4%. „În acest sens va trebui să adaptăm școlile, spitalele și alte instituții”, a menționat el. În primele 17 zile ale războiului ruso-ucrainean, teritoriul Republicii Moldova a fost traversat de peste 300.000 de refugiați ucraineni, dintre care o treime au rămas în Moldova. Cei mai mulți refugiați sunt găzduiți în casele oamenilor, a specificat Popescu la conferința de presă susținută în comun cu Annalena Baerbock. Ea a precizat că și Germania găzduiește acum peste 110 mii de refugiați ucraineni.

Răspuns rezervat al Germaniei în privința perspectivei europene a Moldovei

În cadrul întrevederii avute cu șefa diplomației germane, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit despre dificultățile care apar în gestionarea fluxului de refugiați ucraineni, dar a precizat că Moldova o să ajute în continuare oamenii din Ucraina care fug de război. Annalena Baerbock a promis, la rândul ei, că Germania va face tot posibilul pentru a ajuta Moldova în această misiune de solidaritate, iar la nivel bilateral, a pledat pentru mai multă cooperare în special în domeniul energetic cu Moldova.

În ceea ce privește aspirațiile europene ale Republicii Moldova în contextul cererii de aderare la UE depuse recent de  Moldova, șefa diplomației germane s-a limitat doar la declarația: „Asigurăm în continuare susținerea noastră pentru reformele din Republica Moldova și apropierea de UE”.

Republica Moldova se confruntă cu provocări mari din cauza războiului ruso-ucrainean. Războiul a generat criza refugiaților și a închis multe dintre coridoarele de import-export. Din această cauză, piața moldovenească de carburanți funcționează acum cu un deficit de 30%. Acest volum de combustibil ajungea în Moldova din Belarus, Rusia și Kazahstan prin Ucraina, iar acum, pe această arteră, nu mai vine nimic. Consumul însă a crescut inclusiv pentru că mulți ucraineni, aflați în tranzit spre UE, își alimentează mașinile în Moldova. În plus, au început lucrările agricole de primăvară, iar aceasta, tradițional, aproape că dublează consumul de motorină.

Ajutor financiar suplimentar pentru Moldova

Pentru a putea face față crizei, Republica Moldova a cerut revizuirea programului cu Fondul Monetar Internațional. Chișinăul cere o finanțare suplimentară în contextul efectelor pe care le va avea războiul asupra economiei naționale. În acest sens, vineri, premierul moldovean Natalia Gavrilița s-a întâlnit cu șeful misiunii FMI în Moldova, Ruben Atoyan.

La finalul întrevederii, Ruben Atoyan a spus că FMI și alți parteneri internaționali sunt gata să sprijine Moldova cu finanțare suplimentară. Natalia Gavrilița a spus că autoritățile de la Chișinău fac acum evaluări macroeconomice și bugetare și discută nu doar cu FMI, dar și cu UE, Banca Mondială și cu alți parteneri internaționali diferite pachete de sprijin pentru redresare economică.