Germania nu va reveni la energia nucleară, spune cancelarul

La un summit nuclear desfășurat la începutul acestei săptămâni lângă Paris, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris renunțarea la energia nucleară de către unele state ale UE drept o ”greșeală strategică”. Energia nucleară, a spus ea, este o ”sursă fiabilă și accesibilă de electricitate cu emisii scăzute”. Șefa Executivului comunitar a anunțat noi forme de sprijin financiar din partea UE pentru centralele nucleare.

Declarațiile Ursulei von der Leyen au avut ecou în Germania, care și-a oprit ultimul reactor nuclear în 2023.

Tatăl lui von der Leyen, Ernst Albrecht, membru și el al Uniunii Creștin-Democrate (CDU), asemeni fiicei sale, a fost în anii 1970 șeful guvernului regional din land Saxonia Inferioară și un susținător activ al energiei nucleare.

Totuși, Albrecht a eșuat în tentativa de a stabili un depozit final pentru deșeuri nucleare extrem de radioactive în estul landului. Satul Gorleben, indicat drept locul unde urma să fie construit depozitul, a devenit un simbol al luptei a sute de mii de oameni împotriva energiei nucleare. Depozitul nu a mai fost construit.

Germania, fără centrale nucleare din 2023

Apelul lui von der Leyen pentru o revenire la energia nucleară a întâmpinat reacții mixte la Berlin.

Începând din 1961, un total de 37 de reactoare au furnizat până la 30% din electricitatea Republicii Federale. Germania a început eliminarea treptată a energiei nucleare în urmă cu 15 ani, după dezastrul produs la centrala de la Fukushima, din Japonia, din 11 martie 2011. Ultima centrală nucleară germană a fost scoasă din funcțiune în 2023. Spania și Austria au anunțat, de asemenea, că au închis definitiv centralele nucleare.

De atunci, în Germania reapare periodic dezbaterea dacă o revenire la energia nucleară ar fi sau nu rezonabilă, având în vedere fluctuațiile producției de energie regenerabilă, precum cea solară și eoliană, și mai ales lipsa importurilor de petrol și gaz în timpul crizelor internaționale, cum ar fi războiul din Ucraina sau escaladările din Orientul Mijlociu.

Marți, cancelarul Friedrich Merz, el însuși membru al CDU, a declarat că guvernele federale anterioare au decis eliminarea energiei nucleare și că revenirea asupra acestei decizii nu este posibilă. ”Regret acest lucru”, a spus el, ”dar aceasta este situația, iar noi ne concentrăm acum pe politica energetică pe care o avem”.

Deși CDU și aliata sa bavareză, Uniunea Creștin-Socială (CSU), susțin energia nucleară, Merz știe că o schimbare ar avea nevoie de o majoritate în Bundestag, camera inferioară a Parlamentului federal. Iar pentru a obține această majoritate ar fi necesare și voturile partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Or Merz a promis că nu va colabora cu AfD.

SPD respinge noi centrale nucleare

Partenerul junior de coaliție al conservatorilor, social-democrații de centru-stânga (SPD), a respins propunerea lui von der Leyen. Ministrul Mediului, Carsten Schneider, membru SPD, a declarat că energia nucleară a costat deja contribuabilii miliarde. ”Dacă o tehnologie riscantă depinde încă de sprijinul statului după trei sferturi de secol, iar alternative mai bune există de mult timp, atunci trebuie trase consecințele”, a spus Schneider.

Schneider a respins și sugestia de a se pune accent pe reactoare mobile, așa-numitele reactoare modulare mici (SMR): ”Aceste mici centrale nucleare sunt în dezvoltare de decenii, dar nu a existat încă un progres decisiv și există dificultăți în obținerea subvențiilor”.

Markus Krebber, directorul general al celui mai mare furnizor de electricitate din Germania, RWE, a respins recent ideea reactoarelor mici. ”În stadiul actual, o investiție în SMR nu este fezabilă pentru o companie privată”, a apreciat Krebber pentru portalul de știri Politico, adăugând că niciun furnizor din lume nu poate garanta termene de construcție la costuri fixe negociate. Companiile nu vor finanța reactoare mici, a adăugat reprezentantul RWE.

Alianța nucleară a Franței cu 15 state UE

Multe state ale UE iau în calcul extinderea energiei nucleare. Franța operează 57 de reactoare și a format un grup de 15 state UE care susțin construirea de noi centrale nucleare. Din acest grup fac parte țări precum România, Suedia sau Italia.

În Germania, dezastrul de la Cernobîl din 1986 a determinat o regândire a energiei nucleare. Partidul ecologist Verzii, fondat în Germania de Vest în 1980, a făcut campanie intensă împotriva energiei nucleare. După ce a intrat la guvernare împreună cu SPD, a reușit să impună eliminarea treptată a energiei nucleare, în 2000.

Această decizie a fost însă revizuită când conservatorii au revenit la putere într-o coaliție cu neoliberali din Partidul Liber-Democrat (FDP) și au decis în 2010 să prelungească durata de funcționare a reactoarelor germane.

Situația s-a răsturnat din nou după acel cutremur urmat de tsunami din Japonia, în 2011 a avut loc ”super-topirea” reactorului de la centrala nucleară Fukushima. Cancelara Angela Merkel a coordonat personal revenirea la strategia de renunțare la energia nucleară. Iar această decizie rămâne valabilă până astăzi.