Un summit european în căutare de spații de manevră

Cipru se află, în linie dreaptă, ceva mai aproape de Iran decât de Ucraina. Poziția geografică specială a statului insular le era cunoscută și șefilor de stat și de guvern ai UE, reuniți la summitul lor de două zile. Discuțiile informale au fost dominate de războaiele din ambele țări.

În timp ce atmosfera primei zile a fost marcată de deblocarea unui credit de 90 de miliarde pentru Ucraina, țările UE au rămas mai degrabă vagi în privința rolului lor în războiul din Iran.

"Participare activă" la soluționarea războiului din Iran. Cum?

Fără "participarea activă a Uniunii Europene", pacea nu este posibilă, a spus președintele cipriot Nikos Christodoulides, a cărui țară deține în prezent președinția Consiliului UE. Aceasta se desfășoară sub motto-ul "O Uniune autonomă – deschisă către lume".

Deviza, optimistă și sugestivă, fusese aleasă înainte de izbucnirea războiului din Iran și subliniază aspirația UE către independență. În schimb, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se vede nevoită să atragă atenția asupra dependențelor din domeniul energiei. De la izbucnirea războiului din Iran, factura energetică a Europei a crescut cu peste 25 de miliarde de euro.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a evidențiat importanța revenirii stabilității, spunând că aceasta este în interesul economiilor lumii.

În prezent, prin blocarea Strâmtorii Ormuz, o rută importantă pentru transporturile de petrol este blocată atât de Iran, cât și de SUA. Deși președintele american Donald Trump a prelungit armistițiul în vigoare în războiul din Iran, pentru a câștiga timp pentru negocieri, europenii nu sunt la masa discuțiilor - la fel cum s-a întâmplat și în războiul din Ucraina. Prin urmare, posibilitățile de influență ale UE rămân reduse.

Misiune UE pentru Strâmtoarea Ormuz?

În Consiliul European opinia generală este că UE nu dorește să participe la asigurarea navigației în Strâmtoarea Ormuz atâta vreme cât luptele sunt în desfășurare. După încheierea păcii, însă, o "coaliție a doritorilor", condusă de Franța și Regatul Unit, ar urma să ajute la securizarea regiunii.

Iar în acel caz, nu fără UE, a spus șefa diplomației europene, Kaja Kallas: "Avem Operațiunea Aspides (lansată în 2024 pentru protejarea navigației comerciale în Marea Roșie. n. red) și misiunea Atalanta în regiune. Cea mai rapidă cale de a aduce laolaltă coaliția celor dispuși este să folosim aceste structuri".

De altfel, Ursula von der Leyen a sugerat după reuniune extinderea misiunii Aspides, care până acum are un caracter pur defensiv, într-o misiune de coordonare. Nu mai departe de martie, statele membre ale UE se pronunțaseră împotriva extinderii geografice a mandatului misiunii Aspides pentru o intervenție în Strâmtoarea Ormuz.

Relaxarea sancțiunilor împotriva Iranului?

Guvernul federal german lansase, încă înaintea summitului UE, o inițiativă menită să contribuie la soluționarea blocadei din Ormuz: Berlinul se declara dispus să susțină o relaxare treptată a sancțiunilor împotriva Iranului, cu condiția ajungerii la un "acord cuprinzător" între Statele Unite și Iran.

Condițiile pentru aceasta, a subliniat cancelarul german Friedrich Merz după reuniune, sunt libera navigație în Strâmtoarea Ormuz, orprirea definitivă a programului nuclear iranian, precum și securitatea statului Israel. Merz dorește ca această propunere să fie înțeleasă ca "parte a contribuției" pe care europenii o pot aduce pentru a acționa în direcția unui armistițiu durabil.

Președintele Consiliului European, António Costa, și Ursula von der Leyen au exprimat îndoieli că un asemenea acord cu regimul iranian ar fi posibil și au respins această discuție ca fiind prematură. UE a adoptat numeroase sancțiuni împotriva Iranului, acestea fiind înăsprite și mai mult după reprimarea violentă a protestelor antiguvernamentale din ianuarie, soldată cu câteva zeci de mii de morți.

AlBudaiwi: UE poate avea un impact

La prânz, șefii de stat și de guvern au avut un schimb de opinii cu șefii de stat din Iordania, Siria, Liban și Egipt, precum și cu secretarul general al Consiliului de Cooperare al Golfului. Aceste discuții au arătat, potrivit gazdei, că există o înțelegere comună și voința de a continua cooperarea. Președinta Comisiei Europene a concretizat posibile cooperări și a indicat, de pildă în cazul Siriei, posibilitatea unui acord de asociere. Inclusiv cu statele din Golf, UE vrea să își extindă în continuare parteneriatul, la un summit ulterior din acest an.

Având în vedere efectele războiului din Iran în regiunea Golfului, UE s-a arătat solidară cu țările din zonă. "Securitatea lor este și securitatea noastră", a spus Christodoulidis.

Președintele Consiliului de Cooperare al Golfului, Jasem Mohamed AlBudaiwi, a rostit cuvinte de apreciere la adresa sprijinului european. "UE a arătat că este cu adevărat un partener de încredere și că are o greutate politică însemnată, care poate pune lucruri în mișcare", a subliniat secretarul general al Consiliului de Cooperare al Golfului.