Președintele Nicușor Dan: Apel pentru schimbare fundamentală

Nicușor Dan este noul președinte al României - al 5-lea președinte de după 1989 și primul independent politic. Fostul primar al Capitalei (55 de ani, de profesie matematician, campion olimpic internațional la această disciplină, cu doctorat la Sorbona) a câștigat, pe 18 mai 2025, turul de balotaj al alegerilor prezidențiale, în care a obținut sprijinul majorității alegătorilor.  

În această dimineață (luni, 26 mai 2025), Nicușor Dan a depus jurământul de învestitură în fața Camerelor reunite ale Parlamentului, după care s-a deplasat la Palatul Cotroceni, unde a avut loc ceremonia de preluare oficială a mandatului de la președintele interimar Ilie Bolojan. 

Apel la ”presiune pozitivă” asupra statului  

România are în țară, în diaspora, în Republica Moldova și în alte teritorii din jur ”oameni muncitori, cinstiți, de bun-simț, are meseriași care au dovedit și oameni de afaceri care au dovedit. Trebuie ca împreună să concentrăm toate aceste energii pentru binele comun și pentru România la care visăm cu toții. Toți, împreună, cu aceste resurse, nu putem să nu reușim”, a subliniat noul președinte, în încheierea mesajului transmis românilor din plenul Parlamentului.  

”Societatea românească și-a demonstrat ei înseși că este vie și puternică”, a apreciat Dan, al cărui istoric de implicare civică este foarte bogat, și a încurajat cetățenii să continue să exercite o ”presiune pozitivă” asupra instituțiilor statului, pentru a stimula reformele necesare. ”Vă asigur că voi fi un președinte deschis la vocea societății”.  

Fără a prezenta neapărat un proiect de țară, Nicușor Dan a exprimat câteva obiective fundamentale, aproape pompieristice, pentru că ”Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală”. Președintele a subliniat, însă, de mai multe ori, atât în discurs cât și în declarațiile ulterioare, că ”pe termen scurt”, prioritatea este deficitul bugetar.  

La sesiunea solemnă au fost prezenți foștii președinți Emil Constantinescu și Traian Băsescu, Principesa Margareta, custode al Coroanei Regale, și soțul acesteia Principele Radu, membri ai Curții Constituționale și lideri ai cultelor religioase. Parlamentarii AUR și POT au boicotat ședința plenului reunit al celor două camere ale Parlamentului. 

Deficitul și combaterea marii evaziuni  

Mesajul-cheie al noului șef al statului a fost un apel la responsabilitate și reforme fiscale. ”Statul cheltuiește prea mult față de ce își poate permite. Și chestiunea asta poate pune în discuție stabilitatea financiară la care am muncit cu toții în acești ani (...) E în interesul național ca această majoritate să-și asume reformele fiscale de care avem nevoie. E în interesul național ca România să transmită piețelor financiare un mesaj de stabilitate. Este în interesul național ca România să transmită mediului investițional un semnal de deschidere, de predictibilitate”, a afirmat președintele, care a cerut partidelor ”să acționeze în interesul național”.  

În același registru a sunat și referirea la economie: necesitatea combaterii marii evaziuni fiscale, a reducerii și eficientizării cheltuielilor publice și a profesionalizării managementului companiilor de stat, dar și simplificarea accesului la fonduri europene și crearea unui mediu predictibil și deschis pentru investitori.  

Câte o vorbă pentru fiecare 

Nicușor Dan a inclus în lista subiectelor imediate și o reformă profundă a sistemului administrativ: reducerea birocrației, digitalizare, profesionalizarea funcției publice, reorganizarea administrativ-teritorială și schimbarea sistemului electoral. Apoi a subliniat nevoia unor schimbări structurale în sănătate, educație și justiție.  

Sănătatea are nevoie de digitalizarea sistemului, investiții în infrastructură, echilibru între medicina de familie și spitale, extinderea centrelor pentru dependențe și stimulente pentru medici în zonele defavorizate. Pledoaria pentru educație a inclus referiri la stimularea financiară a profesorilor, gândirea critică, corelarea cu piața muncii, investiții în creșe și prevenirea abandonului școlar. Pentru a transmite un mesaj dedicat României rurale, Dan a ales subiectul modernizării rețelei de irigații.  

În justiție, Dan a cerut concentrarea pe marea corupție, reforma Inspecției Judiciare, reducerea duratei proceselor și o reflecție asupra modului de funcționare a Curții Constituționale.  

Mediul și cultura nu au fost omise în mesajul președintelui, care a mai vorbit și despre protecția socială și egalitatea de șanse, subliniind nevoia simplificării sistemului de pensii, dezvoltarea serviciilor sociale în comunități dar și eliminarea barierelor de acces la piața muncii pentru femei și combaterea violenței domestice.  

Aceeași politică externă, dar mai intensă  

În partea dedicată relațiilor internaționale, președintele a evocat un echilibru între parteneriatul strategic cu SUA și angajamentul activ în Uniunea Europeană și inițiativele comunitare de apărare autonomă. Aceasta presupune și implicarea mai activă în procesul decizional european.  

Sub Președinția lui Dan va continua susținerea Republicii Moldova și a parcursului ei european, inclusiv prin dezvoltarea proiectelor comune de infrastructură dar și prin reformarea instituțiilor disfuncționale.  

”Politica externă a României a avut o direcţie bună, dar o intensitate foarte scăzută. Deci, trebuie să păstrăm direcţia şi să creştem intensitatea”, a punctat noul șef al statului.  

Românilor din afara granițelor le-a promis eficientizarea serviciilor consulare și crearea unei structuri pentru reintegrarea celor care doresc să revină, în special pentru cei care vor să investească în țară. A propus, de asemenea, ”să reușim să predăm sistematic limba română în comunitățile de români, pentru copii, și să reușim să asigurăm o reprezentare proporțională în Parlament pentru românii din diaspora”.  

”Nu poți spune nu”  

Odată instalat la Cotroceni, Nicușor Dan poate porni negocierile pentru formarea unui viitor Executiv. În declarațiile de astăzi, președintele a precizat că într-o primă fază se va pune accentul pe programul de guvernare și constituirea unei coaliții și abia apoi urmează împărțirea portofoliilor.  

”Sunt discuţii tehnice care pornesc, mult înainte de persoane, de la chestiunea deficitului”. Evident că ”toată lumea vrea să conducă. Oamenii au mandat de la cetăţeni”, astfel că pretențiile partidelor de a da premierul sunt ”legitime” dar ”interesul naţional al României ca, în acest moment, să aibă un Guvern sprijinit de o majoritate parlamentară (...) pentru a da stabilitate, predictibilitate, să reuşim să ne împrumutăm mai ieftin. În faţa interesului naţional, un partid nu poate să spună nu”, a comentat șeful statului.  

Șefia SRI, după deficit  

Numirea unui director civil la Serviciul Român de Informaţii a fost inclusă de Dan la ”toate celelalte”, după ce se lămuresc lucrurile cu deficitul bugetar. ”După cum ştiţi, preşedintele propune şi Parlamentul aprobă”. În aceeași categorie ”toate celelalte” a fost inclusă și elaborarea echipei cu care va lucra la Cotroceni.  

Președintele a mărturisit că și-ar dori ca prima vizită în străinătate, în noua calitate oficială, să aibă loc la Chișinău dar a recunoscut că ar putea să ajungă mai întâi la Bruxelles. În orice caz, săptămâna viitoare va participa la Vilnius la o reuniune a formatului București 9 iar în partea a doua a lunii iunie urmează summitul NATO din Belgia. 

Mulțumirile lui Bolojan  

În jurul orei 13:30, Nicușor Dan a ajuns la Palatul Cotroceni. După o scurtă ceremonie militară, care a avut loc în ploaie pe Platoul Marinescu al sediului Președinției, a urmat o întâlnire de predare-primire a mandatului împreună cu interimarul Ilie Bolojan.  

Înainte de transferul de putere, în prima parte a zilei, Ilie Bolojan a ”trecut prin birourile Administrației Prezidențiale pentru a le mulțumi colegilor pentru colaborarea pe care am avut-o în cele 100 de zile de interimat la Cotroceni (...) A fost un privilegiu să lucrez cu această echipă și să cunosc oameni care își fac datoria fără să fie văzuți, de multe ori în condiții de salarizare modeste”. Bolojan le-a mulțumit nu doar consilierilor ci și ”colegilor de la Muzeu și de la Administrativ”. După-amiază, cel care a fost pentru 100 de zile preşedinte interimar al României şi-a reluat prerogativele de şef al Senatului. 

Noua primă doamnă a țării, Mirabela Grădinaru, a lipsit de la ceremonie. A rămas acasă deoarece fiul celor doi este bolnav. A asistat doar Aheea, fiica președintelui, venită la Parlament direct de la şcoală.