1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Europa şi Asia Centrală - parteneriat în beneficiu reciproc

Oliver Rolofs
10 septembrie 2022

Vladimir Putin încearcă să resusciteze ambiţiile expansioniste ale Rusiei prin mijloace militare. Europa are posibilitatea de a contracara această ameninţare, consideră Oliver Rolofs.

https://p.dw.com/p/4GNxO
Sondă de petrol
Imagine: Dmitry Lovetsky/AP Photo/picture alliance

Pentru a răspunde la expansionismul Rusiei, Europa trebuie să adopte o nouă strategie geopolitică proactivă - una care depăşeşte sfera uzuală a influenţei politice. Discursul cancelarului german Olaf Scholz, ţinut recent la Praga, care a stârnit un amplu ecou, şi viziunea sa privind o "Comunitate Politică Europeană", informală şi extinsă, au reflectat acest imperativ.

Indiferent dacă prin acest mecanism sau prin altul, nevoia de un angajament mai mare şi o aliniere cu un număr mai extins de ţări a devenit foarte clară pe parcursul ultimelor luni. Germania şi restul UE trebuie să facă eforturi pentru a construi diverse alianţe robuste la nivel global, nu doar în sfera lor de influenţă imediată.

Asia Centrală nu trebuie ignorată

Din acest punct de vedere, cea mai interesantă regiune este Asia Centrală.

Statele din Asia Centrală au rămas relativ unite în refuzul lor de a gira invadarea Ucrainei. Deşi s-au străduit să evite orice critică la adresa Rusiei, niciun lider nu a ieşit în public să-şi exprime sprijinul pentru războiul lui Vladimir Putin. În plus, niciuna din cele cinci ţări nu a votat împotriva rezoluţiei Consiliului de Securitate ONU, de condamnare a invaziei din Ucraina.

Oliver Rolofs
Oliver RolofsImagine: Privat

Unele din ele au mers chiar mai departe, trimiţând ajutoare umanitare în Ucraina, permiţând proteste anti-război şi anti-ruse şi făcând corecturi la dezinformări ale Kremlinului. Uluitor, preşedintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, a refuzat în prezenţa lui Vladimir Putin să recunoască independenţa aşa-numitelor "Republici Populare" Doneţk şi Lugansk, la cinci luni de când a chemat trupe ruse în Kazahstan ca parte a unei forţe a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă.

În regiune s-a petrecut o schimbare incontestabilă, care oferă vestului şi Europei în particular o rară oportunitate.

În lunile şi anii ce vin, UE poate face paşi enormi către toate obiectivele de politică externă. În primul rând, aprofundarea raporturilor cu naţiunile din Asia Centrală va întări rapid independenţa şi securitatea regiunii în faţa unor agresiuni externe.

Este vorba despre energie

De importanţă crucială va fi ca regiunea să nu fie tratată ca un simplu pion în marile ambiţii geopolitice ale oricărei alianţe europene sau vestice. Orice strategie de sporire a influenţei europene în regiune trebuie să fie bazată pe beneficii reciproce, în primul rând prin implicare economică.

Europa trebuie să abordeze chestiunea din perspectivă pragmatică, în calitate de cel mai atractiv partener pentru regiune.

Cea mai evidentă arie de interes reciproc este energia. Pe termen scurt, europenii trebuie să-şi sporească abilitatea de a importa petrol şi gaz din regiune, care ar putea deveni un potenţial furnizor nepreţuit de energie non-rusă. În prezent, această oportunitate este restrânsă de dependenţa regiunii de infrastructura din Federaţia Rusă.

În fine, lăsând pragmatismul deoparte, efectele mai "soft" ale unei influenţe europene sporite ar putea fi în beneficiul celor care îşi doresc o schimbare autentică în regiune, ajutând alte ţeluri europene, legate de democraţie, bună guvernare şi climă, încurajând o rapidă dezvoltare socială.

Unele ţări din regiune sunt mai avansate decât altele. Săptămâna asta preşedintele Kazahstanului a anunţat un program extins de reforme şi o foaie de parcurs pentru implementarea viziunii sale despre un "nou Kazahstan", pe care a elaborat-o după protestele din ianuarie.

De la rezolvarea frământărilor interne prin care a trecut ţara, Tokayev a reformat sistemul politic al ţării printr-o nouă Constituţie progresistă, care conţine şi paşi concreţi în vederea reducerii puterii preşedintelui, limitării autorităţii guvernului, transformării sistemului de justiţie penală şi întăririi domniei legii.

În Kârgâstan guvernul marchează o eră de reapropiere de vest prin trimiterea unor mesaje încurajante şi un progres gradual spre reforme, deşi reformele constituţionale avute în vedere se deosebesc radical de cele din Kazahstan, având menirea de a spori puterea preşedintelui în loc să promoveze descentralizarea.

Parteneriat în interes reciproc

În linii mari, regiunea nu este, desigur, un fruntaş în materie de libertăţi democratice sau drepturi ale omului. Dar există un progres tangibil, în ciuda tendinţelor autoritare şi a influenţei unor puteri în regiune.

Dacă Europa va reuşi cu adevărat să exercite o influenţă-cheie în regiune, tendinţa actuală va continua. Iar dacă dependenţa de Rusia sau China va continua, toate reformele enumerate mai sus ar putea pierde din viteză.

Întrebarea cea mare este dacă factorii europeni de decizie politică vor avea clarviziunea şi voinţa politică de a promova o angajare substanţială în regiune în loc să-şi continue abordarea curentă, bazată pe iniţiative lipsite de substanţă. Cu ambiţia necesară şi cu resurse, oportunităţile şi beneficiile ar putea fi aur curat.

Oliver Rolofs este expert în materie de securitate şi a fost directorul de comunicare al Conferinţei de Securitate de la München, unde a elaborat programul de securitate energetică.