Germania: Dezacord față de intervenția SUA în Venezuela

Se contura de mai mult timp că Statele Unite aveau Venezuela în vizor. Cu toate acestea, operațiunea militară din țara sud-americană a fost, pentru mulți, o mișcare surprinzătoare. Pe 3 ianuarie, liderul de la Caracas, Nicolás Maduro, și soția acestuia au fost arestați sub acuzația unor presupuse afaceri cu droguri și transportați în SUA.

Pentru șapte din zece cetățeni germani, intervenția a fost nejustificată. Așa rezultă din sondajul ARD-Deutschlandtrend, pentru care institutul de cercetare a opiniei publice infratest-dimap a intervievat reprezentativ, între 5 și 7 ianuarie, 1323 de persoane cu drept de vot în Republica Federală.

ARD-Deutschlandtrend este un barometru periodic de opinie publică, realizat de televiziunea publică germană ARD, pe baza unor sondaje reprezentative la nivel național, care măsoară atitudinile populației față de politică, guvern, partide și teme majore de actualitate.

Potrivit celei mai recente măsurători demoscopice, unul din doi subiecți este de părere că Germania și Uniunea Europeană ar trebui să critice clar acțiunea Statelor Unite, chiar dacă acest lucru l-ar putea supăra pe președintele american Donald Trump. Doar susținătorii partidului Alternativa pentru Germania (AfD) pledează majoritar pentru reținere.

Dreptul celui mai puternic

Criticile la adresa intervenției militare vin, deocamdată, doar din partea politicienilor din opoziție, care vorbesc despre o acțiune contrară dreptului internațional. Guvernul se arată rezervat. Cancelarul federal, conservatorul creștin-democrat Friedrich Merz (CDU), a catalogat situația, într-o primă reacție, drept ”complexă”. Principalul său partener de coaliție Markus Söder, liderul creștin-socialilor bavarezi CSU, a calificat chiar criticile la adresa intervenției militare drept ”isterie”. Este bine, a subliniat șeful guvernului de land din Bavaria, ”că Maduro a plecat”.

În rândul populației, intervenția militară a dus la o nouă degradare a imaginii Statelor Unite. Opt din zece respondenți se declară nemulțumiți de activitatea politică a președintelui american. Tot atâția se arată îngrijorați de faptul că, în politica mondială, se impune tot mai mult dreptul celui mai puternic. În vreme ce 69% sunt preocupați de securitatea în Europa, 62% își fac griji pentru relația dintre Germania și Statele Unite.

Se mai poate baza NATO pe SUA?

În prezent, doar puțin sub unul din șapte germani consideră Statele Unite un partener de încredere pentru Germania. Este cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată în studiile ARD-Deutschlandtrend. O imagine mai slabă are doar Rusia, pe care 83% dintre respondenți o consideră lipsită de credibilitate.

A avut de suferit și imaginea Ucrainei. Comparativ cu analiza Deutschlandtrend de acum jumătate de an, aceasta a pierdut opt puncte procentuale: doar 40% dintre cei intervievați mai sunt de părere că această țară este un partener de încredere.

În general, arată cifrele publicate în urma celui mai recent sondaj, există o doză sporită de scepticism față de partenerii externi. Franța și Marea Britanie sunt țările alături de care Germania se simte cel mai în siguranță (78%, respectiv 74% dintre cei chestionați), dar și aici tendința este de ușoară scădere, cu cinci, respectiv patru puncte procentuale.

Mulți cetățeni germani pun la îndoială că Statele Unite mai pot fi considerate, în prezent, puterea protectoare de necontestat în NATO. Puțin peste jumătate dintre ei sprijină un pact militar european mai independent față de alianța transatlantică.

Cu pesimism în noul an

Situația tensionată la nivel global și problemele interne ale Germaniei reprezintă o provocare pentru coaliția de guvernare de la Berlin formată de partidele conservatoare CDU/CSU împreună cu stânga social-democrată (SPD). Ca și în lunile trecute, o majoritate clară a cetățenilor este nemulțumită de activitatea guvernului. Per ansamblu, la început de an, executivul federal convinge prin performanțele sale doar unul din cinci alegători (20%, același procent ca în decembrie).

Germanii privesc noul an cu prea puțin optimism. La fel ca în studiul realizat anterior alegerilor federale anticipate de acum aproape un an, peste opt din zece alegători (84%) urmăresc cu îngrijorare situația din Germania.

Economia și migrația, teme importante

Pentru o cincime din subiecți, situația economică din Germania este evaluată în prezent drept doar ușor mai bună decât acum un an. Pe de altă parte, deși îndoielile privind capacitatea statului de a controla și gestiona imigrația au scăzut per ansamblu în mod semnificativ, 61% dintre cetățeni sunt de părere că guvernul nu are situația sub control.

Doar în rândul susținătorilor Verzilor există o majoritate clară care consideră că imigrația este gestionată bine sau foarte bine. La SPD, CDU/CSU și Partidul Stângii, opiniile sunt aproximativ echilibrate. În rândul susținătorilor AfD, partid calificat parțial de extremă dreapta, aproape toți consideră în continuare că gestionarea imigrației eșuează.

Rezistă coaliția CDU, CSU și SPD?

Nemulțumirea față de guvernul federal se reflectă și în cifrele cercetării sociologice. Cancelarul CDU Friedrich Merz obține în ianuarie susținerea a aproximativ unu din patru alegători (24%; +1), la fel și vicecancelarul SPD Lars Klingbeil (26%; -4).

Nemulțumirea față de guvern este alimentată și de conflictele dintre partide. Doar aproximativ jumătate dintre respondenți (48%) consideră probabil scenariul ca alianța să reziste următoarele douăsprezece luni, în timp ce aproape la fel de mulți (45%) se așteaptă în prezent la un eșec al coaliției.

Aceasta, desigur, pune în discuție ipotetice alegeri anticipate și o posibilă formulă de guvernare ce le-ar urma. Cine ar fi, în opinia votanților germani, potriviți să o compună rămâne neclar. Cert este că, pe baza rezultatelor actualului sondaj, coaliția aflată la putere, formată din formațiunile conservatoare și SPD, nu ar mai avea pentru mult timp majoritate.

În ce privește scorurile partidelor, Uniunea își îmbunătățește scorul cu un punct procentual față de decembrie și ajunge la 28%. Sprijinul pentru SPD scade simetric și se situează la 13%, la fel ca vara trecută. AfD ar obține în continuare 25%.

Verzii ecologiști și Stânga postcomunistă rămân cu procentele neschimbate: 12%, respectiv 10%. Alte partide, printre care Alianța Sarah Wagenknecht (BSW, de stânga populistă) cu 3% (un procent mai puțin) și Partidul Liber Democrat (FDP, liberal), tot cu 3% (constant), nu ar reuși să intre în Bundestag.