Sondaj: AfD ajunge din urmă Uniunea Creștin-Democrată

Cancelarul federal Friedrich Merz, lider al majorității de centru-dreapta, a promis o ”întoarcere spre bine” în Germania când, la începutul lunii mai a acestui an, a preluat guvernarea de la cabinetul precedent. Merz era convins că, după primele 100 de zile ale coaliției sale, formate din grupul conservator CDU/CSU și social-democrați (SPD), germanii vor simți primele schimbări în bine.

Însă, la puțin peste patru luni de guvernare, conform celui mai recent sondaj ARD-Deutschlandtrend, doar unul din cinci cetățeni germani este mulțumit de activitatea guvernului federal. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru Bundestag, CDU/CSU și SPD nu ar mai avea, împreună, majoritate.

Institutul de sondare infratest-dimap a intervievat un eșantion reprezentativ de 1306 germani cu drept de vot, între 29 septembrie și 1 octombrie. Rezultatul spune că partidele din coaliția conservatoare CDU/CSU scad la 26% (cu un punct procentual mai puțin față de septembrie) iar SPD rămâne la 14%. AfD ajunge la un maxim nemaiatins de 26% (creștere de un procent) și egalează astfel CDU/CSU. Verzii ecologiști ar obține 12% (+1) iar post-comuniștii din Die Linke rămân la 10%, ca în luna precedentă.

La 35 de ani de la reunificarea țării, nu toată lumea e mulțumită

În Saarland, în sud-vestul Germaniei, se desfășoară anul acesta festivitățile de Ziua Unității Germane. La 3 octombrie 1990, revenirea estului la Republica Federală a restabilit unitatea de stat a Germaniei. Însă în fosta RDG, doar unul din doi oameni văd bilanțul reunificării

în mod pozitiv. Pe de altă parte, în vest, două treimi sunt mulțumiți de situația actuală în Germania.

Ce asociază pozitiv est-germanii cu reunificarea? În primul rând posibilitatea de a se deplasa liber peste tot în Germania și dincolo de granițe. Unul din cinci est-germani intervievați pune accent pe accesul la democrație și libertăți politice.

Ca aspecte negative, est-germanii semnalează mai ales decalajul de prosperitate dintre est și vest.

De asemenea, în ambele părți ale republicii predomină nemulțumirea față de activitatea guvernului federal și de funcționarea democrației. Doar 42% sunt mulțumiți de starea instituțiilor statului de drept - un minim în istoria ARD-Deutschlandtrend. În vest, 53% sunt nemulțumiți; în est, procentul urcă la 67%.

Cum ar trebui să reacționeze NATO la Rusia?

La mai bine de trei ani și jumătate de la agresiunea rusă asupra Ucrainei, cetățenii germani percep Rusia ca o amenințare militară directă și pentru NATO. După recentele incursiuni ale avioanelor de luptă și dronelor ruse în spațiul aerian al mai multor state aliate, aproximativ două treimi dintre respondenți se tem că Moscova ar putea ataca și alte țări europene.

Referitor la posibilele măsuri pe care Alianța ar trebui să le ia în cazul încălcărilor de spațiu aerian ruse, 54% dintre germani recomandă o reacție fermă a Alianței, în timp ce 34% pledează pentru prudență. Există diferențe notabile în funcție de preferințele politice ale respondenților: susținătorii CDU/CSU și SPD, ai Verzilor și ai Stângii susțin, în majoritate, o reacție hotărâtă, în timp ce electoratul AfD pledează mai degrabă pentru reținere. Totodată, două treimi dintre simpatizanții AfD se îngrijorează mai puțin sau deloc că Rusia ar ataca state NATO.

Recunoașterea Palestinei, sancționarea Israelului

Pe 7 octombrie se împlinesc doi ani de la atacul organizației teroriste Hamas asupra Israelului. Aproximativ 1200 de persoane au fost atunci ucise de gruparea radical-islamică, iar 250 de ostatici au fost răpiți. Israelul a ripostat printr-o operațiune militară în Gaza care continuă și azi. Majoritatea cetățenilor germani (63%) consideră însă în continuare că modul în care a acționat militar Israelul a fost exagerat; 15% apreciază că a fost adecvat, iar pentru 6% nu a fost suficient de dur.

Recunoașterea Palestinei ca stat independent este susținută, conform sondajului ARD-Deutschlandtrend, de 55% dintre cetățenii Germaniei. Unul din cinci se opune, iar 25% sunt indeciși.

Mai mult de jumătate dintre cei chestionați sunt deschiși la ideea de a pune presiune pe Israel: 55% ar considera de bun augur dacă Germania ar susține planurile Comisiei Europene de a suspenda avantajele comerciale și vamale pentru Israel. Printre simpatizanții partidelor Die Linke, Verzi și SPD, procentul este chiar mai mare.

Totuși, majoritatea germanilor se pronunță împotriva excluderii Israelului de la evenimente mari, precum Eurovision sau competiții UEFA. Aproape două treimi consideră că artiștii și sportivii israelieni nu trebuie pedepsiți pentru politica guvernului lor. Aproape un sfert cred însă că o astfel de excludere ar fi justificată pentru a pune presiune pe guvernul israelian.

Antisemitismul în Germania

Evenimentele din 7 octombrie 2023 au schimbat și viața de zi cu zi a evreilor din Germania: de atunci, numărul incidentelor antisemite a crescut. O majoritate clară a germanilor consideră că eforturile în lupta împotriva antisemitismului nu trebuie întrerupte.

În prezent, 40% dintre respondenți consideră că măsurile de combatere a antisemitismului nu sunt suficiente (în noiembrie 2023, imediat după atacul Hamas, acest procent era de 56%), 35% apreciază că eforturile sunt suficiente, iar 10% cred că merg prea departe.

ARD-Deutschlandtrend este un sondaj de opinie publică comandat de televiziunea publică germană ARD, un barometru realizat lunar de institutul Infratest dimap, care măsoară intenţii de vot, încredere în instituţii şi opinii despre teme politice curente.