Die Welt: Un Duisburg suprasolicitat de migranții români și bulgari | Germania | DW | 16.11.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Die Welt: Un Duisburg suprasolicitat de migranții români și bulgari

Die Welt: Vizita la Duisburg a unui ministru de stat de la Berlin a readus în primplan problemele cauzate de migranţii români şi bulgari sau de prezenţa acestora în oraş.

Reportajul publicat de cotidianul german Die Welt începe cu povestea Dianei Stamenova (39 de ani), care relatează de ce a ales să vină în Germania, împreună cu ceilalţi membri ai familiei sale. "În Bulgaria câştigam prea puţin. Am vrut să venim în Germania pentru o viaţă mai bună." Cunoştinţele sale de germană nu sunt grozave. De aceea, parţial, este nevoie de intervenţia unui traducător. Fosta croitoreasă lucrează acum ca dădacă. Soţul său, fost angajat al societăţii bulgare de căi ferate, munceşte la o firmă de curăţenie. Diana, soţul şi cele două fete ale cuplului, în vârstă de 4 şi 9 ani, s-au stabilit în Duisburg cu doi ani în urmă.

Cei patru membri ai familiei se numără printre cei aproximativ 11.185 de migranţi bulgari care au ales să locuiască în oraşul din Bazinul Ruhr. Numărul românilor sosiţi la Duisburg era de aproximativ 8447 la scurt timp după aderarea ţării la Uniunea Europeană, în 2007. În 2011, administraţia oraşului mai înregistra încă 3800 de migranţi din cele două noi state membre.

Membrii familiei Stamenova sunt romi şi un exemplu pozitiv puţin luat în seamă până acum. Mulţi dintre membrii comunităţii căreia îi aparţin şi cei care fac afaceri cu romii le dau bătăi de cap autorităţilor locale. Este vorba despre intermediari lipsiţi de scrupule, care cazează familii întregi în clădiri deteriorate şi încasează nişte chirii nejustificat de mari. Imobile şi străzi marcate de mizerie, scandaluri şi criminalitate măruntă. Persoane care fraudează sistemul social. Relaţii de muncă dubioase sau existente doar pe hârtie. Cartierul Hochfeld a devenit o pată întunecată pe harta oraşului Duisburg.

"Pentru poporul nostru nu este deloc bine", spune Stamenova în reportajul Die Welt. Femeia nu acceptă comportamentul multor conaţionali de-ai săi: "Oameni apţi de muncă nu lucrează. Dar ar trebui s-o facă! Germania oferă atâtea posibilităţi..." Şi Stamenova se plânge de mizeria din clădiri şi din jurul acestora. Îi este ruşine să spună că trăieşte în Hochfeld.

Ministrul de stat în Ministerul federal al Afacerilor Externe, responsabil pentru Europa, social-democratul Michael Roth (SPD), şi câţiva reprezentanţi ai administraţiei locale s-au întâlnit la faţa locului pentru a analiza situaţia din Hochfeld.

Michael Roth (Michael Faerkas)

Michael Roth, ministru de stat

Michael Roth a făcut şi o vizită în Marxloh - un alt cartier-problemă al oraşului, în care integrarea străinilor poate fi considerată un proces eşuat până acum. În 2015, însăşi cancelara Angela Merkel (CDU) a purtat discuţii cu unii dintre locuitorii cartierului. În luna martie a acestui an, preşedintele Frank-Walter Steinmeier a cerut informaţii privind eforturile oraşului de redresare a situaţiei în Marxloh.

Nici cartierul Hochfeld nu are o reputaţie mai bună. Michael Roth vede în Diana Stamenova un exemplu pozitiv de integrare. La fel de apreciate au fost şi alte trei imigrante prezente la întâlnirea cu oficialul german - una din Bulgaria şi două românce. Reprezentanţii oraşului se străduiesc să-i expună gravitatea situaţiei politicianului social-democrat: "Luptăm atât pentru digitalizare, cât şi pentru săli de clasă, bănci, scaune", spune Reinhardt Schmidt de la administraţia locală.

Orașe atractive pentru români și bulgari

Pentru bulgari şi români, Duisburgul şi multe alte oraşe germane sunt deosebit de atrăgătoare. În acestea există comunităţi numeroase de romi şi multe case goale. Acum câţiva ani se estima că numai în Duisburg ar fi aproximativ 10.000 de clădiri nelocuite. Autorităţile locale au început să se confrunte cu problema migranţilor din noile ţări membre ale spaţiului comunitar veniţi în Germania să profite de ajutoarele sociale net superioare celor oferite în ţările de origine. În ultimii ani, oraşul Duisburg a suplimentat bugetul alocat serviciilor de integrare. Noi locuri au fost înfiinţate în şcoli şi grădiniţe. Concomitent, o serie de măsuri restrictive au fost gândite pentru preîntâmpinarea fraudelor. Pentru o mai bună imagine a oraşului a fost iniţiat proiectul "Toleranţă zero. Pentru un cartier mai curat" prin care, în anumite zone, s-au efectuat constant controale. Un plan de acţiune a fost elaborat special pentru cartierul Marxloh. Românii şi bulgarii din această parte a oraşului beneficiază de asistenţă pentru integrare în limba maternă. Oamenilor din cartier li se explică regulile de convieţuire.

Plimbarea prin cartierul Hochfeld îi dezvăluie ministrului de stat Michael Roth (SPD) şi gravitatea unei alte probleme care afectează oraşul. La parterul unei clădiri dărăpănate se află un chioşc. Recent autorităţile locale au sigilat atât uşa de la intrarea în clădire, cât şi pe cea de la chioşc. Deocamdată nimeni nu mai are voie să pătrundă în imobil. "Casa arată mai bine pe dinafară decât în interior. Este înţesată cu gunoi. Subsolul este atât de afectat, de surpat, încât am fost nevoiţi să trimitem mai întâi un specialist în statică", spune Ralf Heuberg de la echipa de pompieri special creată pentru controlul şi, la nevoie, evacuarea clădirilor deteriorate din oraş. Pompieri, funcţionari ai Oficiului forţelor de muncă, Fiscului şi Ministerului Familiei, traducători şi Poliţia de frontieră se implică în gestionarea situaţiei.

Conform administraţiei locale, în urmă cu doi ani pe lista clădirilor cu probleme se aflau 120 de imobile. În prezent nelocuibile mai sunt considerate doar 53 de case. Începând din toamna anului 2016 au fost închise total sau parţial 30, respectiv 5 clădiri. Ralf Heuberg şi colegii săi au văzut multe în tot acest timp: zeci de oameni înghesuiţi într-o singură cameră, dormind pe saltele, direct pe podea. Locuinţe insalubre, igrasie, circuite electrice improvizate, şobolani, gândaci. În dosarele administraţiei locale există fotografii cu gunoi depozitat până la tavan în unele încăperi. În majoritatea cazurilor, pompierii pot lua măsuri împotriva proprietarilor, invocând lipsa protecţiei în caz de incendiu. Locatarii sunt evacuaţi din clădire în doar câteva ore. Astfel, proprietarii îşi pierd veniturile din chirii şi sunt constrânşi ori să renoveze casele ori să permită scoaterea acestora la licitaţie. Licitaţiile sunt atent controlate, pentru ca imobilele să nu ajungă pe mâna unor cumpărători neserioşi. Implicarea oamenilor legii în derularea licitaţiilor îi intimidează pe profitori, menționează autorul articolului.

Activitatea echipei care se ocupă cu evacuarea clădirilor deteriorate este îngreunată şi de faptul că proprietarii se apără în instanţă. Ralf Heuberg este convins de eficienţa, pe termen lung, a măsurilor adoptate. Unii proprietari au evacuat clădirile de bună voie, au făcut lucrări de renovare şi consolidare şi şi-au luat angajamentul să respecte reglementările privind curăţenia şi gradul de ocupare a locuinţelor.

Urmăriţi videoclipul 03:25
Acum live
03:25 min

Duisburg, un oraş cât o ţară pentru romii din România

Cine nu muncește, ar trebui să plece

După plimbarea prin cartierul Hochfeld secretarul de stat Roth a avut o întrevedere cu primarul oraşului Duisburg, Sören Link (SPD). "Oraşul face eforturi pentru integrarea tuturor celor care se află legal pe teritoriul său. Însă Uniunea Europeană nu a fost creată pentru a facilita migraţia dintr-un sistem social într-altul", a spus tranşant primarul. Bazându-se pe experienţele administraţiei locale şi ale Poliţiei cu cetăţenii noilor state membre, primarul social-democrat este de părere că persoanele care refuză să muncească ar trebui să părăsească Germania. O treime din cei aproape 20.000 de migranţi europeni stabiliţi la Duisburg sunt minori. Conform administraţiei locale, din cei 13.500 de adulţi  înregistraţi în oraş, doar aproximativ 4000 muncesc. "Cred că marea parte a celor care n-au lucrat deloc până acum nici nu o va face în viitor", apreciază primarul. Mulţi trăiesc din ajutoare sociale.

Deşi nu a putut promite sprijin concret din partea Berlinului, responsabilul pentru Europa, Michael Roth, a subliniat necesitatea ajustării legilor în domeniul migraţiei. Întrebat ce şi-ar dori cel mai mult, primarul oraşului Duisburg a răspuns: "Aş vrea ca dumneavoastră, politicienii de la Berlin, Bruxelles şi Düsseldorf (n.r.: capitala landului Renania de Nord-Vestfalia) să vă asiguraţi că putem avea grijă de migranţii care doresc şi pot să se integreze."

 Sursa: Die Welt (autor Kristian Frigelj)

Vă mai recomandăm

Audio şi video pe aceeaşi temă