Ceea ce părea imposibil în următorii zece ani s-a întâmplat în câteva luni după invazia Rusiei asupra Ucrainei. În martie 2022, președinta Maia Sandu a semnat cererea de aderare la UE iar pe 23 iunie 2022, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată pentru aderare. La Chișinău, gestul UE a fost perceput ca o încercare a lumii libere de a lua Moldova sub protecție, într-un moment în care Rusia își declanșase toate instrumentele războiului hibrid pentru a o destabiliza și a o face maxim vulnerabilă în fața regimului separatist pro-rus din Transnistria care, în primele luni de război, prindea curaj. Moldovenii au simțit că nu sunt singuri și că li s-a deschis o „fereastră de oportunitate” – o șansă de a ieși din capcana rusească.
Moldovenii văd că efortul lor are rost
Astăzi, Moldova are șanse reale ca, până la sfârșitul acestui an, să obțină acordul UE pentru începerea negocierilor de aderare la familia europeană. Obiectivul de bază al actualei guvernări pro-europene de la Chișinău este aderarea țării la UE până în 2030 și scoaterea ei definitivă din sfera de influență a Rusiei.
Pe de altă parte, Moscova și oligarhii fugari de la Chișinău și-au contopit interesele și uneltesc scheme de răsturnare a actualei guvernări și, implicit, blocarea parcursului european al Moldovei. Pentru a putea face următorul pas spre UE – începerea negocierilor – Republica Moldova trebuie să-și facă ordine în justiție – acolo unde oligarhii fugari și-au montat în funcții oameni corupți și loiali, care fac ca dosarele lor de mare corupție să stea pe linie moartă. Partenerii de dezvoltare ai țării cer însă finalitate în dosarele de rezonanță și condamnări definitive în privința oligarhilor fugari care au jefuit țara până în 2020. Sistemul corupt se opune însă și încearcă să zădărnicească o reformă esențială demarată de puterea politică– evaluarea externă extraordinară a tuturor judecătorilor și procurorilor.
Din nouă recomandări au fost îndeplinite trei
Pentru a putea începe negocierile de aderare la UE, Chișinăul trebuie să îndeplinească nouă condiții/recomandări ale Comisiei Europene. Șase din ele vizează reformarea justiției și combaterea corupției. La începutul anului 2023, Moldova înregistra restanțe la toate capitolele. Următorul raport de progres ar urma să fie prezentat săptămâna viitoare.
Un draft al acestuia a apărut deja pe surse în spațiul public și el arată că Moldova a îndeplinit doar trei din cele nouă condiții. Mai exact, nu a îndeplinit efectiv nici o condiție din cele șase ce vizează justiția. Succese au fost înregistrate doar în ceea ce privește implicarea societății civile în procesul de luare a deciziilor și în domeniul protecției drepturilor omului.
Igor Grosu: „Mort-copt, vom îndeplini toate recomandările”
Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, dă însă asigurări că toate recomandările Comisiei Europene vor fi îndeplinite integral în următoarele luni, așa încât până la sfârșitul anului Moldova să poată obține acordul UE pentru începerea negocierilor de aderare. „Optica prin care o să fim evaluați și noi și Ucraina ține de felul cum aplicăm legile. Mult va depinde de finalitatea în dosarele de rezonanță și de felul cum vom organiza alegerile locale (toamna anului 2023). Trebuie să arătăm progres în combaterea corupției, dezoligarhizare, reformarea justiției, dar și în ceea ce privește reforma administrației publice centrale. (...) Mort-copt, dar o să îndeplinim sută la sută aceste recomandări și vom folosi această fereastră de oportunitate care s-a deschis în fața Republicii Moldova în 2023. Anul 2024 va fi un an complicat pentru procesele politice din alte țări și atenția UE se va îndrepta spre alte priorități. Trebuie să înțelegem toți foarte bine acest lucru”, a menționat Igor Grosu.
Într-un mesaj lansat vineri, cu ocazia împlinirii unui an de la obținerea de către Moldova a statutului de țară candidată pentru aderare la UE, președinta Maia Sandu a vorbit despre beneficiile și transformările care s-au produs în Moldova cu ajutorul UE în acest an. „Datorită sprijinului acordat de partenerii europeni, reușim să îmbunătățim condițiile în școli și grădinițe, să modernizăm drumuri, să construim poduri, rețele de apă și canalizare, să renovăm case de cultură și să întărim capacitatea instituțiilor noastre de a asigura pacea și securitatea cetățenilor noștri. Înțelegem că transformarea Moldovei într-o țară europeană presupune mai multe etape, multă muncă și multe schimbări, dar cu fiecare etapă, an cu an, ne apropiem de momentul în care vom deveni un stat european. Și vom fi mândri de ce am făcut pentru țara și copiii noștri”, a menționat șefa statului.
Tot vineri, se împlinesc 33 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate a Republicii Moldova – moment ce a marcat începutul drumului acestui stat spre independență și desprinderea de regimul sovietic. Declarația de Suveranitate a stat la temelia Constituției și a fost primul pas spre democrație.