Curtea Constituțională a anulat decretul Maiei Sandu

Actualizare:

Curtea Constituțională a anulat decretul președintelui Maia Sandu prin care a desemnat-o repetat pe Natalia Gavrilița pentru funcția de prim-ministru, dar nu a obligat președintele să desemenze candidatul propus de majoritatea parlamentară formalizată, ci doar să recurgă la noi consultări cu fracțiunile parlamentare, după care să desemneze un nou candidat. Totodată, Curtea a respins solicitarea socialiștilor de a aprecia dacă prin refuzul desemnării Marianei Durleșteanu (candidatul PSRM+Șor) în calitate de premier propus de majoritatea parlamentară, președintele a săvârșit o încălcare gravă în sensul articolului 89 alin. 1 din Constituție - articol ce se referă la suspendarea președintelui pentru „săvârșirea unor fapte grave”.

Pe 11 februarie, la câteva ore după eșuarea, în Parlament, a primei tentative de învestire a unui nou guvern, Maia Sandu a desemnat-o, în mod repetat, pe Natalia Gavrilița la funcția de prim-ministru. Asta deși 54 de deputați au format o coaliție ad-hoc și i-au cerut președintelui să o desemneze la funcția de premier pe fosta ministră a finanțelor, Mariana Durleșteanu. Demersul lor politic s-a bazat pe o hotărâre a Curții Constituționale din 6 august 2020 care obligă șeful statului, în cazul în care este constituită „o majoritate parlamentară absolută formalizată”, să desemneze candidatul înaintat de această majoritate pentru funcția de prim-ministru. Maia Sandu a neglijat însă propunerea majorității, invocând faptul că, printre semnatari, a descoperit numele unor persoane în raport cu care există dubii că și-ar fi exprimat voința în mod liber. Ea l-a avut în vedere pe deputatul socialist Ștefan Gațcan, dispărut subit vara trecută după ce a anunțat că părăsește fracțiunea PSRM și trece la Pro-Moldova, iar la mai bine de o săptămână, când a reapărut, PSRM anunța că Gațcan s-a răzgândit și rămâne cu socialiștii. Lui Gațcan i-a fost oferită pază de stat, doar că recent s-a stabilit că el nu o solicitase.

Doar PAS își dorește sincer anticipate

Prin desemnarea repetată a Nataliei Gavrilița (vicepreședinte PAS) la funcția de premier, Maia Sandu urmărește epuizarea formală a celei de-a doua tentative de învestire a unui nou guvern, fapt ce ar conduce la dizolvarea actualului Legislativ și organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Oficial, anticipate spun că își doresc toate forțele politice din Parlament. Politic, în condițiile în care actuala legislatură este percepută ca fiind cea mai coruptă din istoria țării, o astfel de retorică este pe placul electoratului. Neoficial însă, cu excepția PAS (partid pro-prezidențial), celelalte partide ar face orice ca să evite anticipatele. Asta pentru că unele nu ar mai accede în viitorul Legislativ, iar altele, după ce au făcut înțelegeri cu marii corupți, s-ar alege cu un scor modest. Așa arată și rezultatele ultimului sondaj de referință „Barometrul Opiniei Publice”.

Potrivit acestuia, patru formațiuni politice ar accede în Parlamentul de la Chișinău, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri anticipate, iar Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) ar obține singur majoritatea - 48,6 la sută, ceea ce ar echivala cu 55 de mandate din totalul de 101. Pe poziția a doua, drept urmare a unei prăbușiri abrupte, se clasează încă PSRM cu 26,6%. Partidul condamnatului în prima instanță Ilan Șor (Partidul Șor) ar acumula 8,7%, iar „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatîi, ar aduna 6,2%.

Nici Platforma DA (formațiune condusă de Andrei Năstase), nici Partidul Democrat (preluat de Pavel Filip după capitularea politică și fuga din țară a oligarhului Vladimir Plahotniuc), nici „Pro-Moldova” (formațiune creată de finul de cununie al lui Plahotniuc, Andrian Candu) nu ar mai accede în viitorul Parlament.

Moldovenii tot mai hotărâți în privința aderării la UE

Același sondaj mai arată că Maia Sandu este politicianul care se bucură de cea mai mare încredere din partea cetățenilor – 22,5%, urmată la distanță mare de liderul pro-rus, Igor Dodon cu 11%. Cercetarea sociologică mai arată că 48,6% din cei intervievați ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la UE, iar 35% optează pentru Uniunea Eurasiatică.

69,4% dintre cei chestionați consideră că Moldova are cele mai bune relații cu România. Pe locul doi este Ucraina, urmată de UE, SUA și Federația Rusă. Cei mai mulți dintre moldoveni își doresc să locuiască în Uniunea Europeană și doar 7,2% ar vrea înapoi în URSS. 46,1% dintre respondenți au bifat că își doresc ca Moldova să rămână neutră.

Fiecare al cincilea moldovean spune că nu are bani nici pentru strictul necesar. Peste 63% din populaţie crede că lucrurile în țară merg într-o direcţie greşită. Doar 8% din respondenţi au susținut că sunt mulţumiţi sau destul de mulţumiţi de veniturile pe care le are familia.

O treime dintre participanții la sondaj a menționat că noul coronavirus a fost inventat pentru ca oamenii să fie vaccinați cu cipuri. 71,3 la sută consideră că virusul este real, iar 39% susțin că nu se vor vaccina categoric împotriva coronavirusului.