Criza combustibilului: Lufthansa taie 20.000 de zboruri

Războiul din Iran are un efect profund asupra sectorului global al aviației, penuria de combustibil pentru avioane și creșterea accelerată a prețurilor dând peste cap rutele de zbor.

Marți, 21 aprilie, cea mai mare companie aeriană germană, Lufthansa, a anunțat că a anulat 20.000 de zboruri între lunile mai și octombrie, în încercarea de a economisi combustibil.

Compania a precizat că zborurile pe distanțe scurte care vor fi anulate vor elimina un consum „echivalent cu aproximativ 40.000 de tone metrice de combustibil pentru aviație, al cărui preț s-a dublat de la izbucnirea conflictului din Iran”.

Compania aeriană olandeză KLM a anulat săptămâna trecută 160 de zboruri pentru luna următoare, în timp ce alte companii din Europa și din regiunea Asia-Pacific majorează prețurile și se confruntă cu perspectiva unor anulări în masă, pe măsură ce se apropie sezonul vacanțelor de vară.

Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, a declarat recent că Europa mai are rezerve de combustibil pentru aviație pentru doar șase săptămâni, în timp ce în opinia comisarului european pentru energie, Dan Jørgensen, criza trece de la una a prețurilor ridicate „către o criză de aprovizionare”.

El a precizat că statele membre analizează deja posibilitatea de a-și partaja stocurile de combustibil pentru aviație pentru a menține transportul aerian.

Închiderea prelungită a Strâmtorii Ormuz a perturbat grav fluxurile globale de gaze și petrol. Sectorul aviatic european este deosebit de expus, întrucât o mare parte din kerosenul importat de regiune pentru combustibilul de aviație provine din Orientul Mijlociu.

Rezervele de combustibil sunt pe cale să se epuizeze

Totuși, există unele divergențe privind cât de repede s-ar putea epuiza efectiv rezervele. Luni, guvernul olandez a declarat că, potrivit estimărilor sale, UE dispune de suficient kerosen pentru combustibilul de aviație și alte utilizări, precum încălzirea și iluminatul, pentru cel puțin cinci luni.

Țările de Jos găzduiesc unele dintre cele mai mari rafinării de țiței din Europa, multe dintre ele importând kerosen și producând combustibil pentru aviație. UE produce între 60% și 70% din necesarul său de combustibil de aviație și importă 30–40%, aproximativ jumătate din aceste importuri provenind prin Strâmtoarea Ormuz.

„Este într-adevăr un avertisment serios și un apel clar la acțiune”, a declarat pentru DW Rico Luman, economist-șef pe transporturi la ING. El consideră că estimarea de șase săptămâni s-ar putea dovedi corectă și crede că planurile UE privind partajarea combustibilului ar putea fi puse în aplicare.

„Principiul solidarității este considerat important în planurile de urgență, iar în practică acest lucru se va traduce prin partajarea combustibilului între huburi și țări”, a spus el.

În schimb, John Grant, analist-șef la compania de date din aviație OAG, nu crede că situația este chiar atât de „dramatică”, așa cum sugerează unele estimări, și afirmă că multe dintre zborurile anulate până acum erau pe rute cu un număr mare de alternative.

Care sunt planurile UE?

Miniștrii transporturilor din UE s-au reunit marți pentru a discuta planuri de gestionare a penuriei de combustibil pentru aviație și pentru a oferi îndrumări companiilor aeriene. Comisarul european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a declarat că un blocaj prelungit al Strâmtorii Ormuz ar fi „catastrofal” pentru Europa și pentru economia globală.

Comisia Europeană va prezenta pe 22 aprilie un pachet de măsuri în domeniul energiei și transporturilor, care va include planuri pentru gestionarea colectivă a stocurilor de combustibil pentru aviație și posibila distribuire a rezervelor existente între statele membre.

O altă măsură luată în calcul este permiterea statelor membre să achiziționeze cantități mai mari de combustibil pentru aviație din SUA. „În cazul în care această criză continuă, suntem pregătiți să intervenim și să facem lucrurile mai flexibile pentru companiile aeriene”, a spus Tzitzikostas.

Puține alte opțiuni

Criza a scos în evidență vulnerabilitatea companiilor aeriene la șocurile de aprovizionare, mai ales în Europa și Asia, unde dependența de kerosenul provenit din Orientul Mijlociu este ridicată.

Într-un raport publicat în noiembrie anul trecut, Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA) a avertizat că „reziliența aprovizionării cu combustibil pentru aviație a Europei s-a slăbit pe măsură ce dependența de importuri a crescut”.

Organizația a subliniat că sectorul este deosebit de dependent de combustibilul convențional pentru aviație și a îndemnat actorii din industrie să accelereze utilizarea combustibililor sustenabili pentru aviație (SAF), obținuți din biomasă - plante, animale sau deșeuri.

Regulamentul european ReFuelEU Aviation, intrat în vigoare în 2024, prevede creșterea treptată a ponderii SAF pe aeroporturile din UE, până la 6% în 2030 și 70% în 2050. Pragul aplicabil din ianuarie 2026 este de 2%. Cu toate acestea, oferta limitată și costurile ridicate rămân probleme majore în cazul SAF.

„Nu există prea multe alte opțiuni disponibile pentru industria aviatică”, a spus Luman. „Trecerea într-o măsură mai mare la SAF ca substitut nu este realistă, având în vedere oferta disponibilă. În plus, prețurile SAF au crescut în tandem cu cele ale combustibilului pentru aviație.”

Prețurile ridicate și instabilitatea - noua normalitate

Chiar dacă aprovizionarea cu combustibil pentru aviație nu se va opri complet, prețurile ar putea rămâne în creștere rapidă, ceea ce va duce la scumpirea biletelor de avion pentru consumatori.

Deși multe mari companii aeriene recurg la „hedging” pentru combustibilul de aviație - o strategie prin care își fixează prețurile viitoare pentru a se proteja de volatilitate - unele s-au îndepărtat de această practică în ultimii ani, potrivit lui Yi Gao, profesor asociat la School of Aviation and Transportation Technology din cadrul Purdue University.

El spune că operatorii aerieni îi avertizează de ani de zile pe consumatori cu privire la modul în care scumpirile din energie pot afecta tarifele într-un termen foarte scurt. „Transmit foarte subtil acest mesaj către public: vă rugăm să vă cumpărați biletul acum.”

În ceea ce privește o ieșire din criză, Luman spune că singura soluție realistă pe termen scurt, presupunând că strâmtoarea rămâne închisă, este reducerea consumului de combustibil. El anticipează noi anulări ca parte a unui plan de urgență și afirmă că majorările de preț sunt inevitabile.

„Este o piață globală și, pe măsură ce oferta se restrânge și mai mult, începe o luptă pentru combustibilul de aviație”, a notat el.

Acesta dă exemplul Asiei, unde prețurile combustibilului pentru aviație sunt deja mult mai mari, iar comercianții vând celor care plătesc cel mai mult. Cathay Pacific din Hong Kong, Air New Zealand și compania malaeziană Air Asia X au redus deja rute pentru a economisi combustibil, în timp ce alte companii aeriene din regiune și din întreaga lume majorează, de asemenea, prețurile și introduc suprataxe pentru combustibil.

Criza a demonstrat din nou vulnerabilitatea sectorului la evenimente geopolitice și riscă să afecteze încrederea consumatorilor, un element esențial în aviație.

„Arată pur și simplu cât de fragilă este, de fapt, această industrie”, a spus Gao. „Funcționarea ei se bazează pe atât de multe presupuneri, precum stabilitatea, disponibilitatea spațiului aerian și accesibilitatea relativă a combustibilului.”