Bilanțul COP30: Ce se alege de ieşirea din criza climatică?

În locul unui plan obligatoriu de renunţare la energia fosilă a fost lansată o "iniţiativă pentru state ambiţioase". Această foaie de parcurs voluntară a fost prezentată de preşedintele brazilian al COP30, André Corrêa do Lago.

Anunţul surprinzător al Braziliei a fost făcut după ce plenul conferinţei adoptase deja declaraţia finală. În ciuda solicitărilor UE, declaraţia finală nu conţine niciun plan de renunţare la energia fosilă.

Monterrey: "Nu este neutralitate, ci complicitate"

"Nimic. Zero. Tăcere. O conferinţă COP destinată protecţiei pădurilor fără obligaţii de protejare a pădurilor este o glumă foarte proastă. O decizie de protecţie a climei în care nici nu se pomeneşte despre 'carburanţi fosili' nu este neutralitate, ci complicitate. Iar ce s-a întâmplat aici depăşeşte cu mult sfera incompetenţei", a afirmat revoltat şeful delegaţiei din Panama, Juan Carlos Monterrey.

Ministrul german al Mediului, social-democratul Carsten Schneider, şi-a exprimat la rândul său dezamăgirea. "După discursul preşedintelui Luiz Inácio Lula da Silva mi-aş fi dorit mai mult", a declarat el pentru DW. Preşedintele Braziliei subliniase că planul de renunţare la energia fosilă constituie prioritatea supremă.

Mai bine de 80 de ţări, între care Columbia, UE, Germania şi Kenia, au tot subliniat în timpul tratativelor că un acord la Belém depinde substanţial de un plan concret de acţiune. Acesta ar trebui să arate clar cum poate fi ţinută promisiunea de renunţare la cărbune, petrol şi gaze, făcută în urmă cu doi ani în cadrul reuniunii COP28 de la Dubai.

Opoziţia "industriei petroliere"

Dar în declaraţia finală, un document de opt pagini, publicată după o noapte suplimentară de negocieri, la aproximativ 20 de ore după planificata încheiere a COP30,  termenul "energii fosile" lipseşte cu desăvârşire.

Împotriva foii de drum pentru renunţarea la energia fosilă s-au poziţionat cu precădere state producătoare de petrol cum ar fi Arabia Saudită sau Iranul. Dar şi China, Rusia, Tanzania şi Senegal s-au opus acestei solicitări.

"Ne-am confruntat cu o industrie petrolieră foarte puternic reprezentată", a comentat ministrul german al Mediului Schneider. Reprezentanţii ei s-au pronunţat împotriva oricărui progres în domeniu.

Preşedintele COP, Corrêa do Lago, a comentat criticile UE. "Noi ştim că unii dintre dumneavoastră au avut ambiţii mai mari", a declarat el la finalul conferinţei. De aceea Brazilia în calitate de ţară gazdă prezintă un plan benevol de renunţare la cărbune, petrol şi gaze. A fost prezentat de asemenea un plan benevol de combatere a distrugerii fondului forestier.

În schimb, a existat un succes în privinţa finanţării măsurilor climatice. Ţările în curs de dezvoltare au reuşit să-şi impună cererea de fonduri suplimentare pentru adaptarea la urmările încălzirii planetei.

Mai mulţi bani pentru adaptarea la schimbările climatice

Potrivit declaraţiei finale, ajutoarele financiare vor spori de cel puţin trei ori până în anul 2035. Astfel, obiectivul anual a fost fixat la 120 de miliarde de dolari (104 miliarde de euro).

Dar această sumă se află cu mult sub necesarul calculat de Programul de Mediu al Naţiunilor Unite (Unep). Potrivit acestuia ţările în curs de dezvoltare, care sunt cel mai puternic afectate de schimbările climatice, ar avea nevoie anual, până în anul 2035, de 310 miliarde de dolari (266 de miliarde de euro).

"Noi nu putem face investiţii şi realiza proiecte de construcţie fără a analiza dacă acestea sunt adaptate la încălzirea planetei şi dacă pot fi adaptate la scenarii şi mai grave", a declarat pentru DW Natalie Unterstell, preşedinta institutului brazilian de studii climatice Talanoa.

Deja la începutul conferinţei Brazilia a anunţat înfiinţarea unui nou fond: "Tropical Forests Forever Facility" (TFFF). Obiectivul acestei iniţiative a fost strângerea a 125 de miliarde de dolari pentru protecţia pădurilor tropicale.

Brazilia, Indonezia şi Germania au aprobat fiecare 1,15 miliarde de dolari în acest scop, în vreme ce Norvegia a promis aproximativ trei miliarde de euro. Şi Portugalia, Franţa, Olanda şi alte ţări au declarat că vor contribui la fondul menţionat.

Merz a provocat stupoare

Brazilia a anunţat în plus înfiinţarea a 10 noi teritorii indigene, în reacţie la protestele indigenelor vizând o mai bună reprezentare politică şi drepturi de proprietate asupra  pământului, care au avut loc în timpul COP30. Decizia marchează primul pas în vederea recunoaşterii oficiale a regiunilor în cauză, care mai trebuie confirmată prin decret prezidenţial.

Cele două săptămâni de negocieri la Belém au fost însoţite de proteste ale diverselor grupuri indigene. Cu o zi înainte de finalul conferinţei a izbucnit şi un incendiu într-o parte a centrului de conferinţe. Aceasta a impus evacuarea participanţilor şi a trenat suplimentar discuţiile, care şi aşa avansau anevoie.

În general conferinţa pe teme climatice nu s-a desfăşurat sub auspicii bune. SUA, cel mai mare emanator de CO2, au lipsit iar cancelarul german Friedrich Merz a criticat de la distanţă oraşul gazdă, provocând în Brazilia un val de indignare.

La un deceniu de la acordul istoric de la Paris, care a limitat obligatoriu încălzirea climatică la 1,5°C, COP30 a demonstrat că lumea este foarte departe de asta. După încheierea summitului din Brazilia privirile se îndreaptă acum spre Turcia, care va găzdui anul viitor la Antalia COP31.