Cop30: Speranţa unor semnale pozitive din Belém

Reuniunea la vârf din acest an are loc în inima Pădurii Amazoniene, o regiune periclitată de importanţă decisivă pentru stabilitatea climei globale. Concomitent creşte presiunea în vederea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru îndiguirea fenomenelor meteo extreme generate de încălzirea pământului.

În Brazilia sunt aşteptaţi aproape 60 de şefi de stat şi de guvern între care cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Este nevoie de lideri

Chiar dacă nu se aşteaptă soluţii climatice concrete de pe urma reuniunii şefilor de stat şi de guvern, aceasta poate fi decisivă pentru orientarea obiectivelor conferinţei ONU, consideră Johan Rockström, directorul Institutului Potsdam pentru Studii Climatice (PIK).

El a sublinuiat: "Fără reuniunea la vârf a şefilor de stat şi de guvern care a avut loc anterior nu ar fi existat Acordul Climatic de la Paris". Prezenţa şefilor de stat şi de guvern, între care cancelara germană de atunci Angela Merkel şi preşedintele SUA, Barack Obama, a fost în 2015 esenţială pentru elaborarea acordului respectiv. În document, ţările semnatare s-au angajat să scadă încălzirea pământului sub 2 grade, de preferinţă cu 1,5 grade Celsius peste nivelul înregistrat înaintea revoluţiei industriale.

Reuniunea şefilor de stat şi de guvern este "ca o stea călăuzitoare" pentru negocierile care vor debuta săptămâna viitoare la conferinţa ONU, a mai afirmat Rockström.

Discuţiile din acest an au loc într-un context dificil, marcat de tensiuni geopolitice, războaie, nesiguranţă economică prilejuită de tarifele SUA, precum şi de ieşirea SUA din Acordul de la Paris, decisă de preşedintele Donald Trump. Şi politica administraţiei de la Washington îndreptată împotriva energiei favorabile climei este un motiv de îngrijorare.

Din pricina instabilităţii geopolitice şi a nesiguranţei din pieţe, reuniunea şefilor de stat şi de guvern este mai importantă decât oricând, susţine Marc Weissgerber, manager al E3G în Germania, un institut independent de studii climatice. "Ţări, industrie, investitori şi cetăţeni nu sunt siguri încotro se îndreaptă drumul".

Şansa schimbării în materie de emisii

O "schimbare de direcţie" în materie de protecţie a climei îşi doreşte şi Lien Vandamme, şefă de campanie pentru drepturile omului şi transformări climatice în cadrul Center for International Environmental Law.

Lideri politici, în special din ţările bogate, ar trebui să arate că îşi extind ambiţiile şi responsabilitatea pentru scăderea emisiilor potrivit prevederilor Acordului de la Paris, afirmă ea.

Cu o săptămână înaintea reuniunii Cop30 doar aproximativ o treime din ţări şi-au prezentat obiectivele naţionale în vederea reducerii emisiilor. Luate împreună, emisiile vor fi scăzute cu doar 10 la sută până în anul 2035, raportat la cantitatea măsurată în 2019. Este doar o şesime din ce consideră necesar oamenii de ştiinţă.

Şefii de stat şi de guvern care iau parte la summit trebuie să transmită un mesaj politic care să recunoască faptul că "ne îndreptăm spre o catastrofă", cere Rockström.

Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite, actuala politică de mediu şi climă ar avea drept consecinţă încălzirea pământului cu peste 3 grade Celsius până la sfârşitul acestui secol, ceea ce va avea "urmări imprevizibile pentru oamenire", potrivit expertului.

Confirmarea ţelului de 1,5 grade din Acordul de la Paris

Potrivit unui nou raport al Naţiunilor Unite, temperatura medie globală va depăşi cu mare probabilitate măcar temporar limita de 1,5 grade în următoarele decenii, cu consecinţe "catastrofale" pentru lume, avertizează secretarul general al ONU, António Guterres.

Oamenii de ştiinţă privesc limita de 1,5 grade drept o importantă linie de apărare împotriva celor mai grave urmări ale schimbărilor climatice, dintre care unele sunt ireversibile.

Rockström consideră că este obligatoriu ca şefii de stat şi de guvern să-şi ia angajamente în favoarea acestui obiectiv de temperatură. "Mă tem - şi nu avem voie să permitem aşa ceva - că vor apărea primele propuneri de abandonare a limitei de 1,5 grade", a afirmat el.

Şefii de stat şi de guvern al trebui să folosească reuniunea pentru a-şi recunoaşte eşecul şi să promită în acelaşi timp că vor face totul pentru a reduce cât mai mult depăşirea ţelului formulat în Acordul de la Paris. "Asta ar fi de mare ajutor în cursul tratativelor".

Aprobări concrete pentru finanţarea proiectelor de climă

Weissgerber a subliniat nevoia unor aprobări concrete pentru finanţarea măsurilor de adaptare, care în prezent sunt "total subfinanţate".

El cere ca şefii de stat şi de guvern să emită semnale clare privind modul în care vor să îndeplinească ţelul convenit anul trecut la Conferinţa Climatică de la Baku, de alocare până în anul 2035 a 300 de miliarde de dolari americani pentru protecţia climei.

Cu aceşti bani se doreşte sprijinirea ţărilor în curs de dezvoltare pentru gestionarea catastrofelor de mediu şi a tranziţiei spre energia curată.

Carsten Elsner, cercetător în cadrul Institutului Wuppertal pentru Climă, Mediu şi Energie, consideră că iniţiativa Braziliei "Tropical Forest Forever Facility" (TFFF) va juca un rol important în cadrul discuţiilor.

TFFF este propunerea unui fond global de protecţie a naturii în valoare de 125 de miliarde de dolari, bani care să fie alocaţi ţărilor pentru protecţia pădurilor, în funcţie de suprafaţa fondului lor forestier.

Este necesară întărirea cooperării globale

Potrivit experţilor, o dificultate va fi în cadrul reuniunii la vârf depăşirea disensiunilor politice şi întărirea cooperării internaţionale, care în prezent lasă de dorit.

În opinia lui Vandamme, summitul oferă posibilitatea semnalizării încrederii în cooperarea globală, în ciuda crizei multilateralismului. Diplomaţia climatică internaţională trebuie să demonstreze că poate furniza soluţiile necesare pentru soluţionarea crizei climatice.

În ajunul reuniunii, un purtător de cuvânt al Ministerului german al Mediului a declarat că principiul cooperării internaţionale se confruntă cu presiuni. Discuţiile din Brazilia consituie "o şansă pentru a demonstra că majoritatea comunităţii de state vrea să coopereze în continuare pentru soluţionarea schimbărilor climatice, care sunt o problemă a umanităţii".

După ieşirea SUA din Acordul de la Paris Weissberger se aşteaptă ca la reuniune să se formeze "noi alianţe". El pleacă de la premisa că ţări cu emisii mari, cum ar fi Brazilia, statele UE, Marea Britanie şi China îşi vor asuma un rol de conducere mai pronunţat.

Vandamme a afirmat la rândul ei că va urmări cu atenţie dacă şefii de stat şi de guvern vor reacţiona la summit faţă de decizia istorică a Curţii Internaţionale de Justiţie privitor la obligaţiile juridice ale statelor în legătură cu schimbările climatice. Sentinţa din iulie anul acesta ar putea avea efectul ca statele afectate de poluare să ceară despăgubiri de la marii poluatori.