ARD-Deutschlandtrend: C.M. de Fotbal, Friedrich Merz și AfD

În mod excepțional, articolul nu începe de data asta cu politica, deoarece numărătoarea inversă a început: pe 11 iunie debutează Campionatul Mondial de Fotbal 2026, găzduit de Canada, Mexic și Statele Unite. În faza grupelor, echipa națională a Germaniei va juca împotriva selecționatelor din Curaçao, Coasta de Fildeș și Ecuador.

La ultimul Campionat Mondial, desfășurat în Qatar, în decembrie 2022, Germania a fost eliminată încă din faza grupelor. Oare aceste amintiri explică faptul că entuziasmul germanilor pentru actuala Cupă Mondială este încă limitat? Potrivit sondajului ARD-Deutschlandtrend, două treimi dintre germani declară că au puțin sau deloc interes pentru meciuri. Institutul de sondare infratest dimap a intervievat reprezentativ, la începutul lunii iunie, 1.326 de cetățeni germani cu drept de vot pentru acest studiu.

Părerile sunt împărțite în privința performanței pe care o va avea Germania. 24% dintre respondenți cred că echipa germană va ajunge cel puțin în sferturile de finală, adică printre cele mai bune opt echipe ale turneului. 22% estimează că Germania va ajunge în finală, iar 20% cred chiar că va câștiga trofeul. În 2022, doar 8% aveau această opinie. Printre principalii candidați la titlu sunt considerați vicecampioana mondială Franța și Spania.

Note slabe pentru guvernul federal

În timp ce fotbaliștii încă așteaptă fluierul de start, echipele politice ale partidelor conservatoare CDU/CSU și ale social-democraților au parcurs deja primul sfert al mandatului lor comun de guvernare. Rămânând în limbaj fotbalistic, cetățenii consideră că şeful guvernului federal Friedrich Merz (CDU) și miniștrii săi nu au marcat prea multe „goluri”. 87% dintre participanții la sondajul Deutschlandtrend sunt nemulțumiți de activitatea guvernului – un nou record negativ.

În clasamentul politicienilor populari și nepopulari, cancelarul își menține un record: doar 16% îl apreciază. Și mai puțin populară este doar ministra Economiei din partea CDU, Katherina Reiche. Nici în așa-numita „întrebare de duminică” (intenția de vot) lucrurile nu arată bine pentru Uniune.

Comparativ cu sondajul ARD-Deutschlandtrend de la începutul lunii mai, CDU/CSU au pierdut în continuare teren și au ajuns la doar 24%, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani. SPD a crescut ușor la 13%. Verzii ar obține în prezent 14%, iar Partidul Stângii 10%. Pe primul loc rămâne Alternativa pentru Germania (AfD), considerată în parte de extremă dreapta, cu 27%.

Convingere sau dezamăgire?

Interesantă este întrebarea pe ce se bazează alegerea unei formațiuni politice. Oferta politică actuală generează puțin entuziasm în rândul multor respondenți. Aproximativ unul din zece alegători, inclusiv numeroși susținători ai CDU/CSU și SPD, declară că nu se simte reprezentat nici de programul, nici de personalul partidului respectiv. Preferința lor actuală se bazează mai degrabă pe o loialitate de lungă durată.

Doar unul din doi alegători își susține partidul din convingere, în timp ce aproape la fel de mulți îl aleg din cauza ofertei dezamăgitoare a celorlalte partide. Acest lucru este valabil în special pentru alegătorii AfD. 57% dintre aceștia afirmă că votează partidul deoarece sunt dezamăgiți de celelalte formațiuni politice.

Rezistă „zidul de protecție”?

În septembrie vor avea loc alegeri regionale în două landuri din estul Germaniei și în Berlin. În Saxonia-Anhalt și Mecklenburg-Pomerania Inferioară, AfD obține rezultate atât de bune în sondaje, încât și-a elaborat deja un „program de guvernare” pentru ambele landuri. Totuși, conform estimărilor actuale, partidul nu ar obține majoritatea absolută.

Nivelul ridicat de susținere alimentează însă dezbaterea privind o eventuală colaborare a altor partide cu AfD. În prezent, CDU/CSU, SPD, Verzii și Partidul Stângii exclud categoric orice cooperare cu AfD atât în parlamentele regionale, cât și în Bundestag. Patru din zece germani consideră corectă această așa-numită „barieră de protecție” (Brandmauer). Trei din zece susțin o analiză de la caz la caz, iar un sfert ar dori o cooperare deliberată.

Privind însă alegătorii fiecărui partid, imaginea este diferită. În rândul Verzilor, al Partidului Stângii și al SPD, două treimi sau chiar mai mulți se opun colaborării. În CDU, unul din doi este împotrivă. În cazul AfD, situația este inversă: o majoritate clară de 76% ar saluta o astfel de colaborare.

CDU exclude, de asemenea, orice cooperare cu Partidul Stângii. 56% dintre cetățeni consideră că această poziție nu este corectă. Doar susținătorii CDU sprijină în majoritate această decizie (51%).

Economia slabă înlocuiește migrația ca principală temă de preocupare

Nemulțumirea față de guvern este atât de mare mai ales pentru că așteptările au fost enorme, alimentate chiar de cancelar și liderul CDU, Friedrich Merz. Acesta promisese reforme majore și o redresare rapidă a economiei. Însă aceste promisiuni nu s-au materializat. Perspectivele economice pentru anul în curs rămân sumbre.

Starea de spirit a cetățenilor legată de economie este acum la fel de pesimistă ca în perioada crizei euro. În sondajul ARD-Deutschlandtrend relansarea economiei este considerată principala sarcină a politicii federale.

Doar 13% apreciază în prezent ca fiind pozitivă situația economică a Germaniei. În același timp, patru din zece persoane se așteaptă la o deteriorare a situaţiei economice în următoarele douăsprezece luni; în estul Germaniei aproape unul din doi împărtășește această temere.

Pensii, sănătate, îngrijire: contribuții mai mari sau servicii mai puține?

Economia germană nu mai este competitivă și din cauza costurilor ridicate. O reformă a sistemului de asigurări sociale ar trebui să aducă îmbunătățiri. Pentru sistemul de sănătate există deja un proiect de lege în Bundestag. În ceea ce privește pensiile, o comisie de experți urmează să prezinte propuneri în luna iunie.

Întrebarea este dacă în viitor vor exista mai puține beneficii sau dacă persoanele asigurate vor trebui să plătească mai mult. În sondajul ARD-Deutschlandtrend, 44% dintre respondenți declară că ar prefera să plătească contribuții mai mari, în timp ce 28% sunt în favoarea reducerii prestațiilor. Aproximativ unul din patru nu dorește să se pronunțe.

În Partidul Stângii, printre ecologişti și în SPD predomină opinia că eventualele majorări ale contribuțiilor nu ar trebui să afecteze persoanele cu venituri mici, ci exclusiv pe cei cu venituri ridicate.