Sondaje: Germanii se tem mai puţin de Rusia

În sondajul realizat de institutul Insa la comanda publicației Bild am Sonntag, doar 17 la sută dintre cei chestionați au declarat că sunt convinși total sau parțial că Bundeswehr ar putea apăra eficient țara în cazul unui atac.

În schimb, peste 70 la sută dintre respondenți afirmă că au puțină sau deloc încredere într-o asemenea capacitate de apărare. În același timp însă, perspectiva unui posibil atac rusesc asupra Germaniei îi îngrijorează mai puțin pe cetățeni decât în trecut. 

Astfel, 38 la sută dintre respondenți au spus că se tem de un astfel de scenariu, în timp ce jumătate dintre ei, respectiv 50 la sută, au declarat că nu sunt preocupați de această posibilitate. În septembrie 2025, temerea privind eventualitatea unui atac din partea Rusiei era împărtășită de 52 la sută dintre oamenii intervievați.

Neliniște produce însă perspectiva unor posibile atacuri în spațiul digital. Două treimi dintre respondenți afirmă că sunt îngrijorați că atacurile cibernetice, actele de sabotaj sau dezinformarea ar putea afecta viața de zi cu zi în Germania. În schimb, 22 la sută dintre ei spun că nu sunt prea preocupați sau nu sunt deloc îngrijorați de asemenea riscuri.

Pentru acest sondaj, institutul Insa a intervievat, potrivit propriilor date, 1.005 persoane în perioada 21–22 mai 2026.

Cifre record pentru AfD

În paralel, un alt sondaj, realizat de institutul Forsa la comanda RTL, arată o schimbare majoră în peisajul politic german. Alternativa pentru Germania (AfD), partidul considerat parțial de extremă dreaptă, a ajuns la un nou nivel record în intențiile de vot, obținând 28 la sută și menținându-și poziția de principală forță politică în sondaje. Distanța față de blocul conservator CDU/CSU continuă să crească, creștin-democrații stagnând la doar 22 la sută.

Avansul AfD este și mai clar într-un sondaj Insa din 18 mai, unde formațiunea este cotată cu șapte puncte procentuale în fața Uniunii Creștin-Democrate (29 la 22 la sută). Astfel, AfD și-a menținut avansul conturat deja în precedenta cercetare Insa realizată pentru Bild, publicată la 16 mai. Actualul sondaj a fost efectuat tot în perioada 15–18 mai, pe un eșantion de 2.005 respondenți, cu o marjă de eroare de ±2,5 puncte procentuale.

Partidul Social-Democrat (SPD) este creditat cu doar 12 la sută, astfel încât partidele aflate la guvernare nu ar mai dispune împreună de o majoritate parlamentară. Partidul Stângii, Die Linke, moștenitorul fostului partid comunist din est, se situează la 11 la sută, iar Alianța 90/Verzii la 14 procente.

Sondajul Forsa relevă și un nivel foarte ridicat de nemulțumire față de activitatea cancelarului german Friedrich Merz. Întrebați dacă sunt mulțumiți de activitatea de până acum a politicianului creștin-democrat, doar 14 la sută dintre respondenți au răspuns afirmativ, în timp ce 85 la sută s-au declarat nemulțumiți. Chiar și în rândul simpatizanților creștin-democrați, 57 la sută afirmă că sunt nemulțumiți de politica promovată de Merz.

Îngrijorări din cauza situației economice

În același timp, tot mai mulți germani privesc cu pesimism perspectivele economice ale țării. Potrivit sondajului Forsa, 68 la sută dintre cei intervievați cred că situația economică din Germania se va înrăutăți în următorii ani. Doar 14 la sută se așteaptă la o îmbunătățire, în timp ce 17 la sută estimează că lucrurile vor rămâne neschimbate.

Președintele institutului economic Ifo, Clemens Fuest, avertizează că guvernul federal nu a reușit până acum să ofere o direcție clară pentru viitorul economiei germane. Într-un interviu acordat publicației Stern, economistul a afirmat că executivul condus de Friedrich Merz "nu a dezvoltat un concept clar privind direcția în care dorește să meargă", iar actualul acord de coaliție reprezintă mai degrabă "un amalgam de măsuri individuale".

Potrivit lui Fuest, războiul din Iran și consecințele sale economice sporesc puternic sentimentul de incertitudine din societatea germană. Potrivit economistului, reformele structurale sunt indispensabile, iar Germania are nevoie de "mai multă muncă, mai multe investiții și mai multă inovație". 

În același timp, șeful Ifo avertizează că noile datorii publice nu trebuie direcționate exclusiv către consum, deoarece în lipsa investițiilor impulsul de creștere economică va rămâne redus, iar povara datoriilor va continua să crească.

Expertul critică și lipsa de coeziune din interiorul coaliției guvernamentale. În primul an de mandat, spune el, "guvernul și opoziția stau împreună la aceeași masă". Această situație ar trebui să se schimbe urgent, cere economistul.