Aderarea Moldovei: conflict nerezolvat poate costa scump UE

Ediția de weekend a publicației germane Die Welt a analizat pe larg provocările procesului de aderare la UE a Republicii Moldova într-un articol intitulat Aderarea Moldovei la UE: conflict nerezolvat poate costa scump Bruxellesul. Materialul semnat de Jan H. Rosenkranz semnalează că în Europa de Est ar fi început un adevărat „maraton” pentru aderarea la Uniunea Europeană, pe fondul erodării percepute a garanțiilor de securitate oferite de NATO.

Publicația notează că, după ce Bruxellesul a temperat la finele lui 2025 așteptările Georgiei privind un parcurs rapid, Ucraina și Republica Moldova au rămas în prim-planul extinderii europene, apropiindu-se de țintă mai hotărât ca oricând. Die Welt notează că, în ochii multor est‑europeni, UE ar fi devenit „cea mai de încredere speranță” într-un context geopolitic volatil.

De ce se grăbește Chișinăul

Die Welt arată că Republica Moldova, stat mic la granița cu Ucraina, se teme că ar putea deveni următoarea țintă a Moscovei dacă războiul din Ucraina s-ar termina printr-un armistițiu nefavorabil Kievului. În acest context, președinta Maia Sandu a introdus în dezbatere ideea unirii cu România, stat membru UE și NATO. Die Welt amintește declarațiile președintei Republicii Moldova din ianuarie, potrivit cărora ar vota pentru unirea cu România la un eventual referendum pe această temă.

Într-o lume în care „marile puteri decid din nou singure”, o citează Die Welt pe Sandu, statele mici precum Republica Moldova au o marjă redusă de manevră. Țara este considerată cel mai sărac stat al Europei și, cu o populație de circa 2,4 milioane de locuitori, ar avea resurse limitate în fața unei agresiuni ruse. Ca parte a României, protejată de umbrela UE și NATO, ar beneficia de garanții de securitate sporite - argument susținut de tabăra proeuropeană, în timp ce opoziția prorusă a calificat afirmațiile Maiei Sandu drept „trădare”, notează Die Welt.

Alegeri, dezinformare și memorie istorică

Die Welt evocă victoria la alegerile parlamentare din septembrie 2025 pe un curs ferm proeuropean, în pofida unei campanii masive de dezinformare sprijinite de rețele de propagandă ruse. Publicația amintește că astfel de campanii prind în solul fertil al unei istorii complicate: teritoriul moldovean a fost parte a României între cele două războaie mondiale, în 1940, Stalin l-a anexat, transformându-l într-o republică sovietică; în 1991, Republica Moldova a devenit independentă. Die Welt atrage atenția că aceste straturi istorice alimentează falii identitare și vulnerabilități informaționale.

Pârghiile Moscovei: Transnistria, Găgăuzia și energia

Die Welt scrie că, deși Chișinăul a făcut pași decisivi, inclusiv prin sprijinul deschis pentru Ucraina, Rusia deține pârghii de influență masive în R. Moldova: de exemplu, în regiunea autonomă  Găgăuzia, influența oligarhului fugar Ilan Șor rămâne puternică, iar în Transnistria, Rusia ar deține controlul economic și militar.

Un element central, scrie Die Welt, este depozitul de armament de la Cobasna, considerat cel mai mare din Europa de Est, păzit de aproximativ 1500 de militari ruși. Ultimele imagini publice de acolo datează de acum peste două decenii, iar în subteran ar fi stocate peste 2000 de tone de muniții. Temându-se de o potențială lovitură dinspre Transnistria, forțele ucrainene au săpat un șanț de peste doi metri de-a lungul întregii frontiere cu Republica Moldova, însă Kievul nu poate lovi ținte din Transnistria, întrucât regiunea nu este, din punct de vedere juridic, teritoriu rusesc - explică Die Welt.

În ceea ce privește energia, Chișinăul și-a redus masiv dependența de electricitatea și gazul din regiune și cumpără tot mai mult din România și Azerbaidjan, respectiv din Grecia și Bulgaria, arată Die Welt.

Bucureștiul, prudent; opinia publică, divizată

Die Welt subliniază că legăturile dintre Chișinău și București s-au adâncit prin infrastructura energetică și comunitatea de limbă, dar și identitar: Maia Sandu are, asemenea altor circa 1,5 milioane de moldoveni, cetățenie română; la rândul lor, mulți români dețin pașapoarte moldovenești. De la independență încoace, ideea unirii a revenit periodic pe agendă. Înaintea invaziei ruse din Ucraina, doar o treime dintre moldoveni susținea unirea; războiul ar fi crescut această cotă, dar nu până la o majoritate, arată Die Welt.

La București, președintele Nicușor Dan, deși favorabil cauzei moldovene, a reacționat prudent la ideea Maiei Sandu, respectând dorința Chișinăului de a adera ca stat suveran la UE și afirmând că România „va acționa în consecință” dacă populația va decide altfel - un semnal de deschidere temperată, remarcă Die Welt.

Obstacole juridice: UE și NATO între principii și excepții

Potrivit Die Welt, obstacolele pentru o eventuală unire sunt substanțiale: ar necesita revizuiri constituționale și referendumuri reușite în ambele state. Nici traseul clasic al aderării la UE nu e simplu: integrarea ar presupune ca întreg teritoriul Republicii Moldova să fie primit în blocul comunitar. Excluderea Transnistriei ar echivala cu o recunoaștere de facto a separatismului - precedentul există doar în cazul Ciprului (2004), subliniază Die Welt.

În plus, UE ar trebui să clarifice aplicarea clauzei de apărare reciprocă (Art. 42.7): un teritoriu ocupat poate fi interpretat drept atac în curs, declanșând obligații de asistență - cu riscuri politice majore. Pentru gestionarea extinderii, la Bruxelles se discută admiterea etapizată a noilor membri, cu drepturi inițiale limitate (de pildă, suspendarea temporară a veto-ului în politică externă), pentru a preveni blocaje, arată Die Welt.

În NATO, problema e similară: alianța a evitat până acum să primească state cu litigii teritoriale nerezolvate, iar cazul Cipru/Turcia este exemplul invocat frecvent. Importul unui astfel de conflict ar crește riscul unei confruntări directe cu Rusia, scrie Die Welt.

„UE fără unire”, versiunea mai realistă

Die Welt scrie că Maia Sandu consideră aderarea „clasică” la UE, fără unirea cu România, drept „obiectivul mai realist”. Publicația interpretează declarația despre unire mai degrabă ca pe un „strigăt de ajutor” către Bruxelles, menit să imprime urgență dosarului de aderare.

Die Welt amintește că, în iunie 2022, Republica Moldova a primit statutul de țară candidată, iar UE a promis 1,8 miliarde de euro pentru economie și reforme. Însă timpul presează: la începutul anului s-au înmulțit incidentele cu drone în regiune, într-un tablou de securitate tot mai tensionat, conchide Die Welt.