Viața periculoasă a jurnaliștilor | Global | DW | 02.11.2017
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Global

Viața periculoasă a jurnaliștilor

Răpiți, torturați și uciși: la nivel mondial crește violența asupra jurnaliștilor. Dar numai unul din 10 delicte este elucidat. Deseori, statele în care aceștia trăiesc sunt cei mai mari dușmani ai lor.

Opriți uciderea jurnaliștilor (UNESCO)

Opriți uciderea jurnaliștilor (UNESCO)

530 de jurnaliști uciși. Numai între 2012 și 2016. UNESCO a publicat această cifră într-un raport preliminar prezentării studiului ”World Trends in Freedom of Expression and Media Development”. Conform organizației Reporteri Fără Frontiere, la aceștia se adaugă încă 47 de jurnaliști în 2017. Comparat cu anii anteriori - o creștere semnificativă. ”Viața ca jurnalist devine mai periculoasă”, confirmă Christian Mihr, directorul executiv al secțiunii germane Reporteri Fără Frontiere. Și numai unul din zece cazuri este elucidat. Pentru a atrage atenția asupra acestei realități sumbre, ONU a inaugurat în 2013 Ziua internațională de încheiere a impunității pentru crime împotriva jurnalismului. Aceasta are loc anual pe 2 noiembrie.

Cei mai periclitați sunt așa-numiții practicanți ai jurnalismului cetățenesc sau participativ, care postează pe bloguri sau pe mediile sociale, cum ar fi Facebook și Twitter. Scriu din regiuni sau țări în care jurnaliștii clasici nu mai au curajul să o facă. Într-o rezoluție a ONU din 2014, sunt recunoscute pentru prima dată rolul și necesitatea de apărare a acestor jurnaliști participativi. Dar în ciuda tuturor rezoluțiilor, numărul crimelor asupra jurnaliștilor rămâne ridicat.

Christian Mihr, Reporteri Fără Frontiere (Reporter ohne Grenzen e. V.)

Christian Mihr, Reporteri Fără Frontiere

Drepturile omului? Nu atât de importante

Motivul, spune Mihr, este decăderea multor state. ”În Afganistan, Siria sau Somalia, au preluat puterea, de facto, organizații care nu respectă drepturile omului”, spune Mihr. Și într-adevăr, rata crimelor asupra jurnaliștior este cea mai ridicată în regiunile arabe.

Dar decăderea statelor nu este singura problemă, spune Mihr. În multe cazuri, statele nu au niciun interes în clarificarea delictelor. Jurnaliștii transmit de multe ori lucruri care nu le convin guvernelor sau membrilor administrației. Pentru a găsi o astfel de atitudine nu trebuie să cauți mult. Ajunge să te uiți la Malta. Christian Mihr se îndoiește de faptul că statul maltez are un interes real în a elucida cazul uciderii jurnalistei Daphne Caruana Galizia.

Răpirile, arestările și tortura se intensifică

Raportul UNESCO despre jurnaliștii uciși între 2012-2016

Raportul UNESCO despre jurnaliștii uciși între 2012-2016

Nu crește numai numărul jurnaliștilor uciși, ci și cel al actelor de violență împotriva acestora. UNESCO enumeră, printre altele, arestări injuste, răpiri și tortură. La acestea se adaugă campanii de denigrare și atacuri asupra site-urilor jurnaliștilor neagreați. Mulți sunt urmăriți digital. Ceea ce pare la prima vedere inofensiv se poate transforma în violență reală. ”În jumătate din cazurile în care Reporteri Fără Frontiere oferă ajutor de urgență este vorba despre jurnaliști care au fost urmăriți digital”, adaugă Mihr.

Criminalii sunt aici actori ai statului. În timp ce majoritatea uciderilor se petrec în țări în care domină haosul, iar structurile statului fie sunt demantelate, fie nu au forța necesară, cei mai mulți jurnaliști sunt arestați de către guverne. Cel mai des se întâmplă acest lucru în Turcia, Egipt și China.

Protecție din partea raportorului special ONU

Demonstrație în Malta pentru elucidarea uciderii jurnalistei Daphne Caruana Galizia

Demonstrație în Malta pentru elucidarea uciderii jurnalistei Daphne Caruana Galizia

Națiunile Unite au elaborat deja mai multe rezoluții prin care subliniază importanța activității jurnalistice și prin care apelează la conducerile statelor să apere jurnaliștii. În multe țări, acestea nu au niciun impact. Organizația Reporteri Fără Frontiere cere din acest motiv un raportor special al ONU pentru jurnaliști, după modelul raportorului pentru copii în conflicte armate, pe care ONU l-a numit în 1997. Acest raportor special ar putea întocmi rapoarte independente referitor la violența asupra jurnaliștilor, pentru ca delictele să poată fi incriminate, spune Mihr.

Această idee este deja susținută de mulți. Bundestagul german a fost primul parlament la nivel mondial care a cerut explicit numirea unui astfel de raportor. Mihr este de părere că un raportor special pentru apărarea jurnaliștilor ar putea conferi mai multă greutate subiectului, ar putea întări rezoluțiile ONU și atrage mai mult interes asupra Zilei internaționale de încheiere a impunității pentru crime împotriva jurnalismului: ”Sper că anul viitor vom avea un nou raportor special”.

Autoare: Julia Vergin / lp

Vă mai recomandăm