Scandalul Rüttgers, oficial închis
11 septembrie 2009
În vreme ce subiectul Rüttgers va mai face multe valuri în Germania, în săptămânile rămase până la alegerile parlamentare din 27 septembrie, ambasadorul Comănescu a încercat să pună punct, acceptând, în numele României, scuzele părţii germane.
Cu atât mai mult cu cât secretarul de stat Mertes a sugerat că realitatea evoluează cu totul altfel decât a fost ea expusă de premierul de land: "Am dorit să subliniez, încă o dată, că premierul Rüttgers şi-a regretat spusele - iar ambasadorul a luat act de scuze şi le-a acceptat. Mă bucur că s-a întâmplat astfel, deoarece relaţiile dintre Germania şi România sunt foarte bune şi îmi doresc, totodată, ca secretar de stat pe probleme europene în Guvernul landului, ca relaţiile dintre Renania de Nord - Vestfalia, să fie, în continuare foarte bune."
Din punctul de vedere al Bucureştiului, discuţia ţine, deja, de trecut: "Am primit în repetate rânduri scuze din partea Guvernului de land, personal din partea domnului secretar de stat şi, aşa cum domnia sa a spus, însuşi primul ministru, domnul Rüttgers, a exprimat regrete pentru acele comentarii. Noi vedem în aceste scuze recunoaşterea unei erori şi în acelaşi timp o recunoaştere a importanţei deosebite a adecvării mesajelor politicienilor la valorile şi spiritul european", a nuanţat Lazăr Comănescu.
Până la adecvarea mesajelor s-a acumulat, însă, un deficit de imagine. Ar putea acesta dăuna unor eventuale investiţii ulterioare? Mertes a fost categoric: "Nu, nu cred. Toţi antreprenorii din Renania de Nord - Vestfalia care investesc în România povestesc despre experienţe extraordinare cu felul de a lucra al oamenilor care trăiesc şi lucrează acolo. Ca urmare, nu cred că este o daună de imagine."
Adevărul este altul şi, a sugerat Comănescu, perceput cu adevărat chiar la nivelul celor care ajung să interacţioneze:
"În jur de 17.000 de companii, de societăţi germane, activează cu succes în România - iar acest succes este datorat şi celor cu care lucrează aceste companii, respectiv muncitorilor români. Acest răspuns se poate afla şi de la numeroasele companii de aici, din Germania, sau din alte state membre ale Uniunii Europene, în care lucrează români."
Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Ovidiu Suciu