Răsturnare de situaţie în problema transnistreană

Puţine declaraţii referitoare la problema transnistreană a făcut noua guvernare liberal-democrată de la Chişinău de la preluarea puterii. Una singură a stârnit discuţii în societate – solicitarea Guvernului moldovean, adresată Bruxelles-ului, de a anula restricţiile de circulaţie impuse liderilor transnistreni.

Cum a răspuns şeful administraţiei separatiste de la Tiraspol, Igor Smirnov, la gestul conciliant al Chişinăului?

În cadrul unei întrevederi cu Charalambos Cristopolous, reprezentant special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE, Smirnov a ameninţat că va introduce regim de vize pentru cetăţenii moldoveni care vor călători în Transnistria.

De asemenea, liderul transnistrean a spus că „Rusia şi-ar putea întări prezenţa militară în Transnistria dacă Chişinău va leza drepturile cetăţenilor Federaţiei Ruse care locuiesc în regiunea transnistreană”. Smirnov s-a referit în acest sens la presupusa retragere de către autorităţile moldovene a paşapoartelor ruseşti aparţinând unor locuitori ai Transnistriei.

Ce l-a împins, de fapt, pe Igor Smirnov să lanseze aceste ameninţări?

Guvernul Republicii Moldova a anunţat că începând cu 1 ianuarie 2010, toţi agenţii economici din Transnistria vor trebui să verse impozite în bugetul Republicii Moldova – nu în cel transnistrean cum a tolerat până acum vechea administraţie comunistă de la Chişinău.

„Aceasta înseamnă sfârşitul Transnistriei aflată sub aripa ocrotitoare a Rusiei, unde staţionează Grupul operativ al trupelor ruse”, scrie ziarul rusesc „Nezavisimaia Gazeta”.

Fără multă vorbă, Chişinăul a recurs la implementarea acestui plan. De la stâlpul simbolic care va fi instalat de preşedintele ucrainean, Viktor Iuşcenko, împreună cu preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, pe malul stâng al Nistrului va începe demarcarea sectorului transnistrean al graniţei moldo-ucrainene care va fi monitorizat de experţii Misiunii EUBAM a UE.

Aceasta înseamnă că Transnistria, în virtutea normelor de drept internaţional, se va supune legilor Republicii Moldova. Adică, de la 1 ianuarie 2010, segmentul transnistrean al graniţei moldo-ucrainene nu va mai putea fi intersectat de nici o maşină cu marfă, fără permisiunea Chişinăului.

Ca să obţină, însă, permisiunea Chişinăului, antreprenorii transnistreni vor fi nevoiţi nu doar să se înregistreze la Chişinău, dar să verse şi impozite în bugetul Republicii Moldova.

Experţii apreciază planul-surpriză al autorităţilor de la Chişinău şi Kiev ca pe unul viabil, dar au o temere: În Ucraina e în toi o aprigă campanie electorală, iar preşedintele Viktor Iuşcenko, care, cel puţin aparent, sprijină planul Chişinăului, este unul din actorii electorali.

Pentru implementarea planului menit să taie pârghiile de finanţare ale regimului separatist de la Tiraspol vor fi necesare cel puţin trei luni, timp în care se pot întâmpla multe, inclusiv în Ucraina.

Este puţin probabilă reuşita acestui plan în cazul unei eventuale victorii în alegerile din Ucraina a pro-rusului Viktor Ianukovici, care a sprijinit regimul de la Tiraspol în timpul pretinsei blocade economice a Transnistriei în martie 2006.

În timpul discuţiei pe care am avut-o cu analistul politic moldovean Petru Bogatu şi cu expertul în problema transnistreană, Oazu Nantoi, am mai desprins un posibil obstacol în calea implementării acestui plan avantajos pentru Republica Moldova:

Petru Bogatu: „Ianukovici sigur nu va renunţa nici la independenţa Ucrainei, nici chiar la cursul ei euroatlantic. Am toată siguranţa! Dar, spre deosebire de Iuşcenko şi premierul Timoşenko, Ianukovici va căuta, totuşi, să nu enerveze Moscova fără motiv”.

Oazu Nantoi: „Dacă ne uităm la harta Republicii Moldova, vedem că aşa-zisa Transnistrie este o fâşie de pământ între teritoriul Ucrainei şi restul teritoriului Republicii Moldova... Şi acele afaceri fabuloase care se fac în Transnistria, inclusiv fluxul de contrabandă, sunt posibile - îmi asum responsabilitate şi spun – din cauza coruperii unui segment important în clasa politică ucraineană care este implicată în aceste afaceri, au profit direct, cash, din funcţionarea acestei „găuri negre” de crimă organizată....

Petru Bogatu: - Domnule Nantoi, în treaba aceasta sunt implicate şi persoane care fac parte din partide, după cum le spuneţi dumneavoastră, euroatlantice”.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat recent că nu va recunoaşte niciodată Tiraspolul ca partener de dialog şi că va promova consecvent măsurile de consolidare a încrederii între ambele maluri ale Nistrului, de dezvoltare a dialogului cu mediul de afaceri şi cu societatea civilă din regiunea transnistreană.

Autor: Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău
Redactor: Robert Schwartz