Poate NATO să descurajeze şi Rusia şi terorismul?

Când Donald Trump le aminteşte aliaţilor europeni "să cheltuie mai mult" pentru apărare, preşedintele SUA mai adaugă, de obicei, că ei trebuie "să facă mai mult" în domeniul combaterii terorismului. El aşteaptă să-i fie prezentate o serie de politici europene mai cuprinzătoare în acest context la summitul NATO din iulie, a confirmat şi ambasadoarea SUA la NATO, Kay Bailey Hutchison.    

Articolul V al NATO - apărarea colectivă în cazul în care un membru e atacat - a fost invocat o singură dată, după atacul terorist împotriva Americii din 11 septembrie 2001. De abia anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 şi conflictul din estul Ucrainei au determinat alianţa să se reformeze şi să se reconfigureze. 

Combaterea terorismului nu se numără, în mod tradiţional, printre principalele sarcini ale NATO - în mare măsură pentru că aceasta ţine în primul rând de guvernele naţionale, de serviciile lor secrete, de poliţia naţională.  

Totuși, alianţa consideră că are în spate o listă lungă de realizări în acest context, pe care oficialii le repetă când li se aminteşte de solicitările lui Trump. Printre aceste realizări se numără participarea ca membru cu drepturi şi obligaţii depline la coaliţia împotriva "Statului Islamic", condusă de americani, pe lângă punerea la dispoziţie a zborurilor AWACS, crearea unei secţii destinate terorismului în centrala NATO şi a unui "centru pentru sud" la Napoli, care să garanteze o vizibilitate şi manevrabilitate mai mare în regiune.

La acestea se adaugă lupta împotriva teroriştilor din Afghanistan şi programele de instruire pentru forţele de securitate din Irak, care vor fi prelungite oficial în cadrul summitului NATO din iulie.

Elisabeth Braw de la Atlantic Council consideră că Washingtonul ar trebui să fie mulţumit. "Din moment ce alianţa e extrem de ocupată cu provocările militare, nu-i momentul cel mai bun pentru a împinge statele membre să se concentreze mai mult asupra terorismului", a spus experta într-un interviu acordat DW. "În plus, nu-i clar în ce măsură va deveni mai efectivă combaterea terorismului dacă sunt mutate spre NATO mai multe sarcini. Diversele instituţii de poliţie şi securitate îşi fac bine treaba."  

Cu toate acestea, fostul general al armatei SUA în Europa, Ben Hodges, a declarat într-un interviu pentru DW că e de acord cu principiul unei concentrări mai pronunţate a NATO asupra acestor ameninţări.

"Cred că alianţa trebuie să dea mai multă atenţie regiunii Mării Negre, într-un mod similar cu regiunea Baltică - totul trebuie să fie o parte a unei strategii defensive coerente", a explicat Hodges, care lucrează în prezent la Center for European Policy Analysis, după ce a ieşit la pensie din armată. "Nu avem posibilitatea să ne alegem ameninţările." Referindu-se la Rusia şi la "Statul Islamic", el a subliniat: "Nu este ori una, ori alta."

Ian Lesser, director executiv la German Marshall Fund's Transatlantic Center din Bruxelles, este de aceeași părere. El a subliniat că sondajele legate de percepţia ameninţărilor în rândul populaţiei reflectă că Rusia nu e în fruntea acestora în majoritatea statelor NATO. Riscurile "din sud", inclusiv "Statul Islamic" şi migraţia în masă, sunt percepute drept probleme mai urgente. "Acest lucru nu e valabil doar în ţările din sudul Europei, ci şi în Franţa şi, într-o anumită măsură, în Germania", spune Lesser.

Expertul a explicat că "sudul" reprezintă o provocare logistică mai dificilă decât un adversar singular şi evident în est. "Cauzele instabilităţii sunt multiple, iar întinderea geografică e enormă, incluzând şi spaţiul maritim de-a lungul a mii de kilometri. Aşadar, e o regiune în care e extrem de important să cooperăm efectiv cu alţi parteneri, dar şi cu instituţii ca UE", a relevat Lesser.

În contextul acesta, se întâmplă într-adevăr ceva nou, de când au căzut de acord NATO şi UE să-şi intensifice cooperarea în 2016, la summitul de la Varşovia al alianţei. Pe 29 mai a avut loc primul dialog UE-NATO la nivelul personalului, un dialog "staff-to-staff". Michael Kohler, director pentru politicile de vecinătate ale UE în cadrul directoratului pentru cooperare în dezvoltare, a declarat pentru DW că UE contribuie financiar pentru prima dată la un program condus de NATO, "Building Integrity". Acesta cuprinde exerciţii şi şcolarizări în domeniul transparenţei şi responsabilităţii, cu scopul de a combate corupţia în domeniul apărării şi securităţii în mai multe state partenere. 

S-ar putea ca aceasta să fie calea mai lungă în combaterea terorismului, dar Kohler crede că eforturile de acest fel sunt cele mai sustenabile şi eficiente. "În lipsa unui guvern care creează şanse pentru generaţia tânără, există foarte multă frustrare şi, în unele cazuri, această frustrare va duce la radicalizare", a explicat Kohler. "Cu alte cuvinte, dacă vrei într-adevăr să combaţi terorismul, trebuie să te ocupi de simptome, dar şi de cauze."

Îl vor satisface, oare, programele de acest fel pe preşedintele SUA? Ian Bond, director pentru politică externă la Center for European Reform, crede că Trump nu înţelege pe deplin cum funcţionează alianţa - şi că acesta este motivul insistenţelor sale. "NATO nu se va apuca să vâneze la întâmplare oameni care s-au radicalizat prin intermediul internetului şi vor să se arunce în aer", spune Ian Bond. "Nu vei trimite forţe NATO să oprească un om cu un microbuz şi câteva cuţite pe podul London Bridge. Pentru majoritatea tipurilor de terorism cu care se confruntă statele occidentale, nu NATO e soluţia."