1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

NATO și SUA, îngrijorate de submarinele rusești

27 aprilie 2018

Miniștrii de Externe din țările NATO se întâlnesc la Bruxelles pentru a discuta despre relațiile tot mai proaste cu Rusia. Tensiunile au determinat SUA să revină la o bază islandeză părăsită în urmă cu peste zece ani.

https://p.dw.com/p/2wjB4
Island Luftwaffenstützpunkt Keflavik
Imagine: DW/T. Schultz

Căpitanul Jon Gudnason, care este de 30 de ani comandant al bazei aeriene islandeze de la Keflavik, și-a amintit amuzat de un telefon scurt primit în mai 2014 de la responsabilii americani. Aceștia l-au informat că doresc să retrimită personal la baza respectivă, părăsită de trupele americane cu opt ani mai devreme.

"Au spus că vor deja de a doua zi", a declarat el pentru DW la biroul lui de la baza aeriană. Gudnason nu a pus întrebări, ci s-a apucat de pregătiri. "Suntem obișnuiți cu astfel de lucruri," a punctat el sec. "De asta suntem aici." Americanii au explicat mai târziu că vor să repornească supravegherea submarinelor rusești, ale căror activități în zonă s-au intensificat. Planul a fost oficializat ulterior, în 2016, printr-un acord bilateral.

La patru ani de la acel telefon, baza aeriană de la Keflavik nu este (iar guvernul islandez spune că nu va mai fi niciodată) așezarea militară masivă care a fost în timpul Războiului Rece. Pe atunci găzduia o amplă stație navală americană, cu 3,000 de soldați americani - un punct foarte important de supraveghere a activităților rusești. Aceste forțe au plecat în 2006, la peste 50 de ani de când SUA trimiseseră primii reprezentanți la Keflavik. În 2006, submarinele rusești nu mai activau prea mult prin zonă iar supravegherea lor nu a mai fost considerată crucială.

Dar vremurile s-au schimbat și cu ele și importanța strategică a Islandei. Congresul american a alocat anul trecut 14,4 milioane de dolari pentru modernizarea facilităților de la Keflavik, ceea ce arată cât de îngrijorat este Washingtonul cu privire la absența vizibilității sale în apele Nordului îndepărtat.

"Știm cu toții de ce se întâmplă acest lucru," a declarat pentru DW ministrul islandez de Externe, Gudlaugur Thor Thordarson. "Am observat activități militare ruse de o amploare pe care nu am mai văzut-o demult. Toate aceste lucruri pe care le cunoșteam atât de bine de dinainte... Se poate spune că au redevenit relevante."

Agresivitatea militară sporită a Rusiei - cu invadarea Ucrainei și anexarea Crimeei în 2014 - este vizibilă de asemenea sub apă. Thordarson a explicat că SUA au folosit baza islandeză în 2014 pentru a observa submarinele rusești timp de 20 de zile; în 2017 însă, supravegherile s-au întins pe 150 de zile. Dar este chiar mai mult decât atât. "NATO se va preocupa de acum mult mai mult de apele Atlanticului de nord," a adăugat ministrul de la Reykjavik.

NATO vrea un Nord îndepărtat liniștit

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat că Alianța a înregistrat cel mai ridicat trafic de submarine în apele arctice de la sfârșitul Războiului Rece. "În același timp, cred că este important să menținem tensiunile scăzute în Nordul îndepărtat," a declarat Stoltenberg luna aceasta într-un discurs la Universitatea Leiden. "Este atât în interesul nostru, cât și în al Rusiei. Dar mesajul este același: că trebuie să fim fermi, să fim capabili să oferim o ripostă credibilă și de aceea NATO are nevoie și de capacități navale sporite."

Purtătorul de cuvânt adjunct al NATO, Piers Cazalet, a detaliat, explicând că "Submarinele rusești ar putea fi o provocare pentru libertatea NATO de a opera pe mare și ar putea submina abilitatea Alianței de a transfera întăriri între America de Nord și Europa în caz de criză."

Treffen Verteidigungsminister im NATO Hauprquartier in Brüssel
Secretarul general al NATO (al treilea din stânga) s-a întâlnit cu ministrul islandez de Externe în februarieImagine: NATO
Karte Island Russland ENG

Din cauza unor astfel de amenințări, NATO creează un nou "Comandament Atlantic" pentru a asigura o coordonare eficientă a operațiunilor. Există și temeri că cablurile de comunicare plasate la mare adâncime ar putea fi compromise sau sabotate. "Reconstruirea capacităților anti-submarine este una din prioritățile majore ale NATO'," a declarat Cazalet pentru DW.

Marina militară rusă, una modernă și instruită

Magnus Nordenmann, director al Atlantic Council's Transatlantic Security Initiative, a studiat zona pentru o carte pe care o scrie despre rolul Atlanticului de Nord în noul context european de securitate. Iar Nordenmann, spre deosebire de alți observatori, nu este atât de liniștit privind ultimele evoluții.

"Marina militară de azi a Rusiei nu este cea din timpul URSS. Este mult mai redusă ca dimensiuni, cu mult mai puține nave și submarine," a spus el pentru DW. "Dar este și mult mai sofisticată și mai bine pregătită decât era pe vremea Războiului Rece și deține noi capacități, inclusiv de lansare de rachete de croazieră, ceea ce s-a văzut deja în operațiunile rusești din largul coastelor siriene."

Nordenmann subliniază că această capacitate de lansare a rachetelor de pe submarine era deținută anterior doar de SUA și de Marea Britanie. "Dar acum o au și rușii iar una din îngrijorările mele majore este abilitatea noii forțe submarine a Rusiei de a lansa rachete de croazieră de rază lungă împotriva unor ținte din nordul Europei."

Suspiciunile activiștilor pentru pace

Activistul anti-militar islandez și de numeroase ori candidat la președinția Islandei Thor Magnusson este îngrijorat din alte motive. El se teme că prezența americană la Keflavik ar putea genera escaladarea tensiunilor cu Rusia. Magnusson, care a creat organizația umanitară Peace 2000, crede că și conaționalii săi ar fi de aceeași părere. El acuză guvernul islandez că ar mușamaliza planurile unor activități militare sporite.
"Ei știu că opinia publică este total contra, că poporul islandez nu vrea armată în țară," a declarat el telefonic pentru DW de la reședința sa din Spania. "Islandezii se opun și dacă ar cunoaște adevăratele planuri ale americanilor ar fi dezgustați."

Russisches U-Boot Kilo
SUA folosesc baza aeriană de la Keflavik pentru a urmări submarinele ruseștiImagine: picture-alliance/Russian Look

Dar islandezii nu s-au plâns până acum mai deloc iar guvernul a reiterat că baza nu va fi readusă la nivelul din timpul Războiului Rece. Magnusson se teme că prezența personalului american în Islanda ar face această țară o țintă, în eventualitatea unui conflict între SUA și Rusia.

Ministrul de Externe Thordarson spune că nimeni din Islanda nu vrea ca lucrurile să evolueze vreodată în direcția unui conflict. El a repetat că nu este vorba de acele vremuri negre din trecut când degetul era tot timpul pe trăgaci. În plus, Islanda s-ar simți în siguranță, conform șefului diplomației.

"Cred că se vede că atât acordul bilateral cu SUA, cât și apartenența la NATO sunt piese de bază din strategia noastră de securitate. Într-o lume perfectă, nu ar fi nevoie de activități militare, dar nu am ajuns încă acolo."

Autoare: Teri Schultz (Reykjavik)/os