1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Igor Dodon este acuzat de trădare după întâlnirea cu Vladimir Putin

Comportamentul președintelui moldovean Igor Dodon la întâlnirea de marți cu președintele rus Vladimir Putin va fi subiect de discuție în Parlament, acolo unde există deja o inițiativă de suspendare a președintelui.

Igor Dodon, primit la Moscova de Vladimir Putin

Igor Dodon, primit la Moscova de Vladimir Putin

Ideea discutării în Parlament a „pozițiilor exprimate de Igor Dodon pe 17 ianuarie, în cadrul vizitei oficiale la Moscova”, a venit din partea Partidului Democrat, care controlează majoritatea parlamentară și Guvernul.

Declarațiile lui Dodon scindează și antagonizează societatea

La Moscova, Igor Dodon nu a reușit să convingă autoritățile ruse să anuleze restricțiile economice impuse în 2014, nu a dobândit nimic pentru migranții moldoveni din Rusia (așa cum promitea în campania electorală), s-a ferit să ceară Rusiei respectarea statutului de neutralitate al Moldovei prin evacuarea armatei sale din stânga Nistrului. Mai mult, în timp ce diplomația moldoveană a cerut, inclusiv de la tribuna ONU, înlocuirea misiunii rusești de pacificare din stânga Nistrului, marți, la Moscova, Igor Dodon a salutat activitatea misiunii rusești de pacificare. În opinia sa, „trupele rusești de menținere a păcii își îndeplinesc misiunea în Transnistria, iar problema retragerii acestora nu este atât de acută pe cât încearcă să o prezinte unii oameni politici din Republica Moldova”.

În schimb, Dodon i-a promis lui Putin că va denunța Acordul de Asociere cu UE, care le-a adus moldovenilor regim liberalizat de vize cu UE și o piață imensă de desfacere a mărfurilor. Cu toate acestea, președintele moldovean pro-rus a declarat la Moscova că Acordul de Asociere cu UE nu a adus Moldovei nici un beneficiu: „Consider că acest Acord nu a adus nici un plus pentru Moldova. Am pierdut piața rusă și, cât nu ar fi de straniu, volumul exporturilor noastre în UE tot a scăzut. Adică, nu am primit nimic de la semnarea acestui Acord. Nu exclud că după următoarele alegeri parlamentare – aceasta va fi poziția și eu voi susține poziția majorității parlamentare, iată este Partidul Socialiștilor și sper că ei vor obține majoritatea parlamentară - și acest Acord va fi anulat”, a spus Dodon.

Putin și Dodon, într-un glas – vor să atragă UE în capcana negocierilor „trilaterale”

Președintele rus a menționat la conferința de presă comună că Rusia și-ar redeschide piața pentru produsele moldovenești, dar Acordul de Asociere și cel de Liber Schimb dintre Moldova și UE prezintă „anumite riscuri” pentru Rusia – posibilitatea reexportului mărfurilor europene prin Moldova în Rusia. Mai mult, Vladimir Putin a preluat o teză exprimată anterior, într-un interviu pentru DW (http://www.dw.com/ro/igor-dodon-cred-c%C4%83-nu-ar-trebui-s%C4%83-existe-armate-%C3%AEn-general-nici-%C3%AEn-transnistria-nici-%C3%AEn-moldova/a-36572570 ), de Igor Dodon privind necesitatea de a discuta, în format trilateral (UE-Moldova-Rusia) despre modificarea Acordului de Liber Schimb semnat de Moldova și UE în 2014: „Foarte multe vor depinde de felul în care Moldova va aborda relațiile cu Uniunea Europeană. Mă refer aici la Acordul de Asociere. Pentru noi sunt anumite riscuri. Noi destul de deschis am argumentat asta, iar partenerii din CSI și UE au înțeles. Sunt multe de discutat aici în format trilateral, dacă acest lucru le convine prietenilor noștri din UE și celor din Moldova”, a menționat Putin.

La rândul său, Igor Dodon a sugerat că va aborda propunerea lui Putin luna viitoare la Bruxelles: „Deschiderea pieței rusești, desigur, trebuie privită în cadrul celorlalte acorduri semnate de Moldova cu alte părți. La începutul lunii februarie voi fi la Bruxelles. Despre asta o să vorbim și cu partenerii din UE. Au trecut doi ani… Să vedem cifrele. Deocamdată rezultate nu-s, așa că hai să vedem ce facem mai departe”, a comentat Dodon.

PD și Vlad Plahotniuc, falsul amic al UE?

Partidul Democrat, care controlează puterea în Republica Moldova, a reacționat aproape imediat. Într-un comunicat de presă, difuzat la numai câteva minute după declarațiile făcute la Moscova, democrații au anunțat că vor „neutraliza politic orice încercare” de anulare a Acordului de Asociere cu UE. Mai mult, PD se pronunță pentru continuarea apropierii Moldovei de Uniunea Europeană și susține că relația Moldova – UE trebuie să rămână axa fundamentală a politicii externe a Moldovei.

Au reacționat imediat și analiștii politici. Aceștia au sesizat că, în loc să lupte contra corupției și crimei organizate care au luat amploare, Dodon a ales să lupte cu Acordul de Asociere, iar de partea cealaltă oligarhul-șef, Vlad Plahotniuc, proaspăt lider al PD, sare în apărarea vectorului european. Altfel spus, campania electorală pentru alegerile parlamentare (anticipate sau ordinare) din 2018 a început.

Maia Sandu și Andrei Năstase, într-un gând

Liderii principalelor partide pro-europene din Republica Moldova au condamnat atacurile lui Igor Dodon împotriva Republicii Moldova, dar și încercarea oligarhului Plahotniuc de a se erija în rol de apărător al valorilor europene. În opinia liderului Partidului Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, „chiar dacă promisiunea făcută președintelui Putin de Igor Dodon privind anularea Acordului de Asociere nu are nici o șansă să se materializeze în lipsa unei voințe populare masive, există temei de îngrijorare în privința felului iresponsabil în care președintele Dodon înțelege să-și exercite prerogativele constituționale în materie de politică externă”. Potrivit lui Năstase, „joaca cu orientarea geopolitică a Republicii Moldova este perdeaua de fum perfectă după care s-au pitit guvernările care s-au perindat în ultimul sfert de veac la Chișinău, spre a nu face reforme, a se îmbogăți nejustificat și a transforma Moldova în cea mai săracă și coruptă țară din Europa”.

„La fel de nociv ca Dodon, cu promisiunea făcută președintelui Rusiei de a anula Acordul de Asociere, este și Plahotniuc, nașul său politic, care se declară astăzi apărător al vectorului european. Nimeni nu a compromis mai mult vectorul european în Republica Moldova decât Vladimir Plahotniuc și gruparea sa numită Partid Democrat. Orice asociere a ideii europene cu persoana lui Plahotniuc nu face decât să scadă susținerea pentru orientarea spre Vest a Moldovei și să consolideze orientarea către Est”, susține Năstase.

La rândul ei, Maia Sandu, președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, a menționat că, la Moscova, Dodon a trădat interesele oamenilor. Potrivit Maiei Sandu, „Igor Dodon nu vrea să lupte cu Plahotniuc și cu sistemul creat de acesta, iată de ce el luptă cu Acordul de Asociere”: „Acordul de Asociere are deja numeroase efecte pozitive pentru noi toți, iar alte beneficii ale implementării acestuia se vor simți în timp. Pe de altă parte, corupția, sărăcia, migrația au fost aici cu mult înainte de obținerea Acordului de Asociere. Anume aceste griji îi preocupă pe oameni. Anume la rezolvarea lor ar trebui să muncească președintele țării. Dar pentru că Dodon nu vrea să lupte cu Plahotniuc și cu sistemul creat de acesta, luptă cu Acordul de Asociere. Plahotniuc, la rândul lui, obsedat de ideea să devină “erou național”, se declară mare “apărător” al vectorului european. Din păcate, acest circ ne costă scump”, a reacționat Maia Sandu.

Prin federalizare, Rusia vrea lichidarea Moldovei

Tot la Moscova, Dodon a lansat ideea semnării unui memorandum între Moldova și Uniunea Eurasiatică. Putin a fost de acord și i-a dăruit lui Dodon o hartă a Moldovei medievale în care Dodon a observat că „jumătate din teritoriul României e al Moldovei”.

La Moscova, în cadrul întâlnirii Putin-Dodon, a fost reanimat și pericolul federalizării Republicii Moldova. Putin l-a lăudat pe Dodon pentru că „a inițiat întrevederea” recentă cu șeful grupării separatiste de la Tiraspol și a insistat asupra revenirii la „memorandumul Kozak” de așa-zisă federalizare a Republicii Moldova, blocat, prin proteste stradale, în 2003. Atunci ex-președintele pro-rus Vladimir Voronin a fost somat de „puterea străzii” să refuze, în ultimul moment (în timp ce Putin se afla deja în avion, deasupra Ucrainei, în drum spre Chișinău, pentru a semna federalizarea Moldovei), semnarea documentului respectiv, impus de Rusia prin intermediul OSCE.

„În 2003 am fost mai aproape ca oricând de a găsi o soluție acestui conflict, dar din păcate conducerea Moldovei, pe neașteptate, și-a schimbat decizia iar acel plan nu a mai fost realizat. Cred că ne putem întoarce la acest subiect, nu doar cu vorbe, dar cu fapte…”, a spus marți Vladimir Putin.

Dodon vrea federalizare negociată în formatul 5+2 și referendum

Dodon și Putin au vorbit și despre Transnistria

Dodon și Putin au vorbit și despre Transnistria

Igor Dodon nu a reacționat, dar anterior el a reiterat că federalizarea este „unica metodă”, în opinia sa, de soluționare a diferendului transnistrean. În interviul pentru DW, acordat la sfârșitul lunii noiembrie 2016, Dodon menționa, însă: „În primul rând, cred că „memorandumul Kozak” nu mai este actual. Ar trebui să căutăm soluții de reintegrare a țării prin metoda reglementării politice a conflictului. Eu văd o soluționare etapizată a acestui conflict. Mai întâi, în cadrul unor negocieri bilaterale între Chișinău și Tiraspol, sunt elaborate principiile reintegrării. Acestea trebuie să fie agreate de ambele părți. Apoi, aceste principii sunt examinate mai detaliat în cadrul formatului 5+2 (părțile Chișinău și Tiraspol, Rusia Ucraina și OSCE – țări-garant și UE și SUA - observatori). Și dacă se ajunge la un consens, să fie organizate referendumuri pe ambele maluri ale Nistrului”.

„Ar fi un act de trădare din partea lui Dodon ca astăzi, având în vedere contextul regional, să se accepte „planul Kozak”, a comentat Andrei Năstase pentru DW. „Războiul dintre Rusia și Ucraina a izolat și enclavizat Transnistria. „Planul Kozak” ar marca nu doar federalizarea Republicii Moldova, dar și legalizarea prezenței armatei ruse la doar 100 de km și două ore de mers cu mașina, de Odessa, prinsă între bazele militare din Crimeea și cea din Transnistria. Planul Kozak ar pune Transnistria pe steroizi și ar condamna Moldova să rămână într-o zonă de permanentă incertitudine”, a comentat Năstase.

PD se va opune federalizării

A reacționat și partidul puterii guvernante din Republica Moldova. Potrivit PD, „soluționarea conflictului transnistrean se poate face doar prin dialog, nu prin federalizare”: „Federalizarea țării, idee promovată de socialiști și președintele Dodon, nu este o soluție care să contribuie la reîntregirea țării, ci mai degrabă deschide un drum larg spre divizarea ei. Este o abordare care poate tensiona și duce într-o direcție greșită și periculoasă procesul de negociere”, se arată într-un comunicat remis presei de PD. Acesta mai precizează că PD va milita „pentru continuarea dialogului în formatul 5 + 2, unde să fie identificate soluții în mod transparent”.

Andi Cristea: Răspunsurile nu se află în trecutul cu Rusia, ci în realitatea relației cu Europa și America

Solicitat de DW să comenteze declarațiile făcute marți la întâlnirea Putin-Dodon, europarlamentarul român Andi Cristea a spus că „nimeni nu poate prevede lumea în 2017, darămite în 2019, după alegerile parlamentare din Moldova din toamna lui 2018. În politică, doi ani înseamnă mult timp. Am dubii că acest plan va reuși, din mai multe motive: uzura politică până în 2019, rezultatele concrete ale reformelor europene, îmbunătățirea situației cetățenilor Moldovei în urma asistenței de la UE. Cred în revigorarea afecțiunii față de Uniune, nu în diminuarea ei în anii următori, în paralel cu reforma clasei politice. În al doilea rând, tehnic vorbind, puterea în Moldova e, conform Constituției, la Parlament și Guvern, și majoritatea parlamentară îmi pare fermă în a nu permite denunțarea Acordului de Asociere și nici în a cădea în capcane de genul „negocieri trilaterale” UE-Moldova-Rusia. În al treilea rând, cetățeanul de rând poate sta liniștit: banii de la UE vin, prin varii programe, iar Guvernul trebuie, în virtutea Acordului de Asociere, să facă sau să continue să facă o serie de reforme-cheie, care afectează viața de zi cu zi a oamenilor - de la introducerea de standarde europene în diferite domenii, inclusiv reforma administrației, la o luptă mai puternică cu corupția. România a făcut asemenea reforme și acum e o țară mai bună, promisiunea UE nu e una în zadar. Proiectul european funcționează, românii trăiesc mai bine. Și cetățenii Moldovei vor trăi mai bine, iar implementarea Acordului de Asociere e primul pas. Să privim și să construim așadar pentru prezent și viitor. Răspunsurile nu se află în trecutul cu Rusia, ci în realitatea relației cu Europa și America. Am reușit cu vizele, vom reuși și la alte capitole concrete”, a conchis Andi Cristea.

Vă mai recomandăm