1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Igor Dodon: Cred că nu ar trebui să existe armate în general - nici în Transnistria, nici în Moldova.

Igor Dodon, președintele ales al Republicii Moldova, a oferit un interviu pentru DW în care a vorbit despre planurile pe care le are în domeniul politicii externe și interne.

Conform rezultatelor alegerilor prezidențiale din 13 noiembrie, în funcția de președinte al Republicii Moldova a fost ales liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon. El a oferit un interviu pentru DW în care a vorbit despre planurile pe care le are în domeniul politicii externe și interne, precum și despre viziunea sa asupra soluționării diferendului transnistrean.

DW: Presa, atât cea occidentală, cât și cea locală, chiar și presa rusă vă consideră un politician pro-rus. De ce?

Igor Dodon: Probabil de aceea că am avut numeroase întâlniri cu conducerea Federației Ruse și conduc un partid de stânga... Adevărat, noi avem multe probleme pe care trebuie să le soluționăm împreună cu Rusia. Dar, cu toate acestea, eu nu sunt nici pro-rus și nici prooccidental, ci pro-Moldova. Sunt adeptul statalității noastre. Consider că cel mai important este să apărăm interesele propriei țări. Oponenții mei politici sunt cei care încearcă din răsputeri să inducă în rândul maselor ideea că aș fi un politician pro-rus, dar acesta nu e decât un mit.

Totuși, ați anunțat că veți efectua prima vizită oficială în calitate de președinte la Moscova. De ce deviați de la tradiția elitelor moldovenești de a merge mai întâi la București?

Președintele, care răspunde inclusiv de politica externă a statului, trebuie să facă primii pași spre acele țări cu care avem de rezolvat probleme bilaterale urgente. Cred că în ultimii 6-7 ani, am asistat la o întorsătură bruscă spre Vest în domeniul politicii externe. Iar aceasta a zdruncinat simțitor relația noastră cu Rusia. Relațiile noastre cu Rusia au devenit neprietenoase. Iată de ce consider că trebuie să fac prima vizită anume la Moscova, pentru a soluționa problemele care s-au adunat. După vizita la Moscova, voi merge și la Bruxelles, deoarece acele probleme pe care noi vrem să le soluționăm cu Federația Rusă, cel mai probabil vor trebui discutate în format trilateral..., dacă vorbim, de exemplu, despre reluarea exporturilor spre Rusia.

Ce alte probleme, în afară de reluarea exporturilor, vor mai fi discutate la Moscova?

Cel puțin două chestiuni extrem de importante: Prima – situația migranților noștri. Oficial, în Rusia lucrează 500 mii de moldoveni. Neoficial, cred că un milion. Aproximativ 200 mii dintre ei nu se pot întoarce acasă pentru că au încălcat regimului de ședere și se tem că, dacă vin, nu o să se mai poată întoarce în Rusia. Așa s-a întâmplat deja cu aproximativ 50 de mii de moldoveni care aveau un loc de muncă în Rusia, au revenit pentru scurt timp acasă în Moldova, iar acum nu se mai pot întoarce la serviciu. Problema aceasta trebuie rezolvată.

A doua chestiune ține de reluarea exporturilor moldovenești către Rusia. Vreau să rog autoritățile ruse să anuleze embargoul la produsele moldovenești pentru toate întreprinderile din Moldova și să revenim la regimul de comerț liber cu Federația Rusă. Dar nu vom putea soluționa această problemă la nivel bilateral. Acordul de comerț liber între Republica Moldova și UE permite reexportul mărfurilor din UE pe piața rusă, prin intermediul Moldovei. Iată de ce această problemă va trebui discutată în format trilateral. Deci, mai întâi vom vedea ce anume îi deranjează pe partenerii noștri din Rusia, care sunt condițiile pe care le pun ei pentru reluarea exporturilor, iar mai apoi voi merge la Bruxelles și vom începe negocierile.

După ce ați fost ales președinte al Republicii Moldova, ați ieșit din Partidul Socialiștilor. În campania electorală, însă, ați participat ca lider al acestui partid, care pledează pentru integrarea eurasiatică. În calitate de președinte, veți promova această idee?

Dacă vă interesează părerea mea personală, ca cetățean al acestei țări, eu cred că Republica Moldova ar avea de câștigat mai mult în cazul integrării eurasiatice. Numai că atribuțiile pe care le are președintele nu-i permit acestuia să denunțe careva acorduri deja intrate în vigoare.

Dar eu nu exclud că, în calitate de președinte, voi înainta o inițiativă privind semnarea unui memorandum de colaborare cu Uniunea Eurasiatică. Astfel de documente pot fi semnate și ele nu împiedică absolut deloc implementarea în continuare a Acordului de Asociere cu UE. O schimbare cardinală ar fi posibilă numai după alegerile parlamentare, când va exista o altă majoritate parlamentară și numai după ce vom organiza un referendum național, la care cetățenii vor fi întrebați dacă își doresc o astfel de schimbare.

Ați vorbit în repetate rânduri despre revizuirea Acordului de Asociere și a celui de Liber Schimb cu UE. Dar cum are loc asta la modul practic? Există vreo procedură sau Dvs sunteți primul care va merge pe această cale?

Totul depinde de rezultatul discuțiilor în format trilateral pe care noi vrem să le avem cu UE și Federația Rusă. Trebuie să vedem ce avem de făcut pentru ca, pe de o parte, să ne protejăm economia și să nu permitem mărfurilor din UE să pătrundă pe piața noastră, pentru că astfel distrugem producătorii autohtoni, iar pe de altă parte, cum diminuăm, în cazul anulării embargoului de către Rusia, riscul trecerii mărfurilor europene prin Moldova cu scopul reexportării lor Federația Rusă. Iată ce și cum am vrea să schimbăm în Acordul semnat cu UE. Dar, repet, vom decide totul în cadrul negocierilor.

Credeți că va reuși Republica Moldova această echlibristică între Vest și Est în condițiile în care relațiile Rusia-UE și Rusia-SUA nu sunt tocmai bune?

Eu cred că situația deja se schimbă și în Europa, și în general în lume. Vedem că tot mai mulți conducători de state din UE se pronunță pentru anularea sancțiunilor impuse Rusiei, pentru revigorarea relațiilor de parteneriat cu Federația Rusă... Vedem că în SUA a fost ales un președinte pragmatic care se pronunță pentru stabilirea unor relații bune cu Moscova... De aceea, cred că, în această luptă geopolitică, Republica Moldova nu ar trebui să fie de o parte sau de alta – nici de partea Estului contra Vestului, nici de partea Vestului contra Estului. Noi trebuie să avem o poziție proprie foarte clară.

Noul Memorandum cu FMI, aprobat la 7 noiembrie, condiționează oferirea creditelor cu o serie de măsuri nepopulare. De exemplu, mărirea vârstei de pensionare, creșterea tarifelor. Vă veți implica în vreun fel în astfel de subiecte?

Eu sunt pentru relații bune cu partenerii, sunt pentru încheierea acordurilor cu organismele financiare internaționale. Dar toate acordurile și programele de finanțare trebuie să reiasă din interesele noastre naționale. Eu am experiență în negocierile cu organismele financiare internaționale, inclusiv cu FMI. În perioada 2006-2009, am condus grupul de negociatori din partea Moldovei la discuțiile cu FMI.

Cred că memorandumul semnat recent cu FMI poate și trebuie renegociat. Acesta conține câteva elemente principiale: reforma sistemului de pensii, tarifele, fondul de subvenționare a agriculturii și alte detalii. Eu voi insista ca aceste puncte să fie revăzute. Dacă va fi nevoie, mă voi întâlni cu reprezentanții FMI aici, dacă va trebui – mă voi duce la Washington, dar aceste probleme trebuie soluționate, pentru că este o povară prea grea pentru cetățenii moldoveni.

Una din cele mai complicate probleme interne este cea transnistreană. În campania electorală ați vorbit în repetate rânduri despre posibilitatea federalizării Moldovei prin transformarea Transnistriei în subiect al federației. Dar la fel prevedea și memorandumul Kozak eșuat în 2003. Chișinăul a refuzat, în ultimul moment, să-l semneze. Credeți că de data aceasta va trece?

În primul rând, cred că „memorandumul Kozak” nu mai este actual. Ar trebui să căutăm soluții de reintegrare a țării prin metoda reglementării politice a conflictului. Eu văd o soluționare etapizată a acestui conflict. Mai întâi, în cadrul unor negocieri bilaterale între Chișinău și Tiraspol, sunt elaborate principiile reintegrării. Acestea trebuie să fie agreate de ambele părți. Apoi, aceste principii sunt examinate mai detaliat în cadrul formatului 5+2 (părțile Chișinău și Tiraspol, Rusia Ucraina și OSCE – țări-garant și UE și SUA - observatori). Și dacă se ajunge la un consens, să fie organizate referendumuri pe ambele maluri ale Nistrului.

Dar ce se va întâmpla, în acest caz, cu armata a 14-a a Rusiei, care staționează în regiunea transnistreană a Moldovei? 

Eu susțin statutul de neutralitate al Moldovei care, apropo, este consfințit în Legea Supremă. Acest statut presupune lipsa unor trupe străine pe teritoriul Republicii Moldova.

Cum vă imaginați că ar putea fi unite Armata Națională a Moldovei și așa-zisa armată transnistreană?

Cred că nu ar trebui să existe armate în general – nici în Transnistria, nici în Moldova.

Există voci care spun că ați vrea să-l debarcați pe Anatol Șalaru din funcția de ministru al Apărării pentru a vă asigura că Armata nu se va porni împotriva Dvs în cazul în care veți fi validat în funcția de președinte. Cum comentați?

Armata nu se va porni împotriva președintelui. Astea sunt prostii! Iar Șalaru nu este la locul lui... Cu Armata trebuie să conducă profesioniști din rândul lor. În plus, Șalaru a încălcat de nenumărate ori legislația și în funcția de ministru al Apărării, și atunci când era ministru al Transporturilor. Mai mult, eu cred că un ministru al Apărării, într-un stat neutru, nu are dreptul să declare că Moldova trebuie să adere la NATO și să pledeze public pentru aceasta. Pentru așa declarații, în orice țară neutră din lume, ministrul ar fi zburat din funcție.

Curtea Constituțională încă nu a validat rezultatele alegerilor. teaptă decizia instanțelor de judecată în privința contestațiilor depuse, inclusiv în privința celor venite de la conaționalii noștri din străinătate care nu au putut vota, deoarece s-au epuizat buletinele de vot. Oponenții Dvs cer anularea rezultatelor turului doi și alegeri repetate. Am vrea să aflăm ce credeți despre aceasta.

- Sunt și eu nemulțumit că mulți cetățeni de-ai noștri din străinătate nu au putut vota. În Rusia, de exemplu, au fost lipsiți de acest drept 800 000 de oameni. Dacă le-ar fi fost asigurat tuturor dreptul la vot, aș fi câștigat la aceste alegeri cu un scor de 70%. Dar s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. Alegerile au avut loc. Oponenții mei și eu am fost puși în condiții egale. Noi am învins și eu sunt convins că am meritat această victorie.

Iulia Semenova/Vitalie Călugăreanu - DW Chișinău