Grecia şi pertractările miniştrilor de finanţe din zona euro

În prealabil se va primi raportul întocmit de troica alcătuită din UE, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, s-a reliefat în Luxemburg. Exclus ar fi însă, în continuare, un faliment al Greciei, s-a mai afirmat în capitala Marelui Ducat.

Jocul de-a va-ţi ascunselea continuă. Grecii se prefac că se conformează revendicărilor Comunităţii Internaţionale, în timp ce miniştri de finanţe din ţările euro dau de înţeles, la rândul lor, că sunt severi şi nu acceptă nici o derogare de la draconicul program de austeritate impus statului elen. Program, pe care grecii însă nu vor, sau nu pot să-l respecte. Şi tot aşa - un cerc vicios.

Un lucru e clar: Atena nu va reuşi să-şi scadă deficitul în măsura în care s-a convenit. Guvernul elen a recunoscut-o deschis, iar comisarul european Olli Rehn de asemenea. Or, câtă vreme Grecia nu-şi face temele de casă ar urma să nu i se mai dea fonduri proaspete. Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble, a declarat că aşteaptă raportul troicii şi că se va acţiona în funcţie de acest raport, luându-se deciziile necesare.

Omologii săi îi împărtăşesc opinia.

Dacă Atena nu-şi primeşte următoarea tranşă, Grecia va da faliment în următoarele câteva săptămâni. Ministrul grec de finanţe, Evangelos Venizelos şi-a afişat în Luxemburg combativitatea. El a afirmat că:

„Grecia are dificultăţi structurale, dar nu e ţapul ispăşitor al zonei euro. E o ţară mândră. Vom continua să mergem înainte, în ciuda unei recesiuni profunde însumând în total, pe ultimii trei ani, 12 la sută din PIB-ul nostru”. 

I-a sărit în ajutor omologul său belgian, Didier Reynders, care a cerut tuturor să aibă răbdare cu Grecia. Or, răbdarea pieţelor pare să se fi epuizat de mult. În cursul nocturnei conferinţe de presă, şeful grupului euro, Juncker, s-a văzut nevoit să dezmintă ştirea potrivit căreia unii din miniştri s-ar fi pronunţat pentru falimentul de stat al Greciei. „Facem totul ca să-l împiedicăm şi îl vom împiedica…

"Resping hotărât orice zvonuri conform cărora urmează să i se ceară Greciei să părăsească zona euro, ori să decidă singură s-o facă”, a adăugat premierul luxemburghez textual.

Cu toate acestea, puţini sunt cei ce-şi pot reprima îngrijorarea. Germania a aprobat cu doar câteva zile în urmă extinderea fondului de salvare, dar au şi apărut zvonuri potrivit cărora şi extinsa paraşută ar putea să fie prea mică, în ciuda tuturor tentativelor unor miniştri de finanţe, precum cel luxemburghez, de a calma prin evaluări contrare. Banii, a spus el, ajung deocamdată. Or, cuvântul „deocamdată” e foarte interpretabil şi anunţă că soarta fondului n-a fost încă definitiv hotărâtă.

Datorită presiunilor finlandeze s-a convenit ca toate statele să poată obţine garanţii pentru orice împrumuturi ar acorda. Pentru aceste garanţii se va plăti un preţ, astfel încât ele să nu fie prea atrăgătoare. Pe moment, doar Finlanda a cerut să i se garanteze creditele.

Ministrul de resort finlandez n-a exclus de altfel eventualitatea de a i se atribui fondului şi o aşa-numită pârghie, prin care să i se amplifice eficienţa. Ministrul german de finanţe nu vrea s-audă de nici un fel de speculaţii noi. Deocamdată, a spus Schäuble, nu s-au consumat decât 10 la sută din banii acestui fond. A cărui funcţionare încă n-a fost ratificată de toate ţările, iar în Slovacia e foarte posibil ca parlamentul s-o respingă, deşi presiunea Germaniei şi a altor ţări asupra Bratislavei a atins cote remarcabile.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident