"Brzezinski formula întrebările corecte"

DW: L-ați cunoscut pe Zbigniew Brzezinski timp de mulți ani. Ce v-a apropiat și ce v-a îndepărtat?

Horst Teltschik: Ne-am înțeles foarte bine, l-am considerat mereu un om interesant. Nu am fost întotdeauna de aceeași părere - opiniile sale erau determinate în mare măsură de faptul că provenea din Polonia, acest lucru a influențat puternic felul în care evalua ceea ce se întâmpla în Uniunea Sovietică, respectiv Rusia.

La nivel intelectual, l-am cunoscut încă în studenție, prin intermediul profesorului Richard Löwenthal de la Berlin. Cine studia la el, trebuia să citească "Blocul sovietic", cartea de referință a lui Brzezinski. Cartea m-a acompaniat și în activitatea mea politică.    

În ce fel?

Pentru că discuta o întrebare crucială: Cum se dezvoltă Uniunea Sovietică? Va rămâne un bloc? Va reuși Moscova să mențină stabilitatea imperiului său, sau vor exista tendințe care vor duce la schimbări majore - precum aspirațiile naționale ale esteuropenilor și dorința lor de libertate, în special în Polonia? Răspunsul lui Brzezinski a fost unilateral, a spus că Uniunea Sovietică se impune întotdeauna, cu orice preț, dar formularea întrebărilor a fost corectă pentru noi, din moment ce ne-a determinat să observăm cu mare atenție aceste aspecte. Iar în anii 80, politica noastră era să sprijinim, pe cât posibil, orice mișcare de reformă din statele Tratatului de la Varșovia. Acesta a fost cel mai interesant impuls din partea lui Brzezinski.   

Politica lui Brzezinski în relația cu Uniunea Sovietică nu se prea potrivea cu cea a Germaniei de Vest...

Da și nu. Când Polonia a ajuns vârful de lance în 1980 cu mișcarea Solidarnosc, Brzezinski era pesimist în ceea ce privește rolul Uniunii Sovietice. Nu-și putea imagina ca URSS să se schimbe vreodată, ci se aștepta la o reacție dură din partea Moscovei. Fiind originar din Polonia, era mereu foarte suspicios când era vorba de Moscova.

Nu-i dau dreptate evoluțiile politice actuale? 

Da, aceasta e o discuție importantă. Eu consider în continuare că Brzezinski nu a avut dreptate în această privință. Chiar dacă Putin își folosește și își demonstrează puterea în Ucraina, Georgia și Transnistria, consider că Rusia actuală se confruntă cu un proces de schimbare pe care nu-l poate împiedica pe termen mai lung.

Brzezinski a pledat pentru integrarea unor noi state în NATO. Ați fost de aceeași părere?

Eu aș fi preferat ca extinderea NATO să urmeze de abia după extinderea Uniunii Europene, ca un al doilea pas.

Din ce motiv?

Pentru că un astfel de proces ar fi fost mai ușor de înțeles și de suportat pentru Rusia. Grăbirea procesului de integrare euroatlantică - în fruntea căruia a fost Germania - a creat la Moscova impresia că acesta s-ar îndrepta împotriva Rusiei. Era însă de înțeles din perspectiva intereselor Poloniei și ale Țărilor Baltice: Acolo, securitatea era o prioritate mai importantă decât dezvoltarea economică. Nu s-a uitat că în Țările Baltice au mai fost active trupele sovietice și pe vremea lui Gorbaciov.

Polonia și Țările Baltice aveau încredere în americani - încă de la început.

Polonezii nu au încredere decât în americani - și în vremurile actuale. Nu vor spune așa ceva deschis, dar NATO contează pentru ei doar pentru că americanii conduc alianța.

Considerați că acest lucru ar putea fi riscant în vremurile actuale?

Da, așa văd eu situația.

Să ne întoarcem la Brzezinski: Încă înainte de începutul crizei din Ucraina a remarcat că acolo s-ar putea desfășura conflictul de influență dintre est și vest.

Familia lui provenea dintr-o regiune care face parte din Ucraina de astăzi, el avea deci o relație emoțională diferită cu Ucraina și Polonia decât alții. În acest context înțeleg că a dat vina doar pe ruși după evenimentele din Ucraina și că a pledat pentru un curs cât se poate de dur împotriva Moscovei. Nu-mi amintesc însă dacă au existat impulsuri concrete din partea lui în legătură cu ce să facem cu Ucraina.

Apreciez că polonezii s-au ocupat mereu de Ucraina. Au făcut eforturi în vederea unui dialog, în timp ce întregul occident nu era prea interesat de așa ceva. Ultimul lucru de care s-au arătat americanii cu adevărat preocupați, a fost dezarmarea nucleară a Ucrainei. După acest pas, nu s-au mai sinchisit de această țară, la fel ca europenii. Doar polonezii au atras mereu atenția asupra Ucrainei. Dar nu au reușit să-i convingă și pe ceilalți europeni să se ocupe de Ucraina - până la izbucnirea crizei.  

Care e cea mai pregnantă amintire cu care veți rămâne în legătură cu Brzezinski?

A fost un moment pe care nu-l voi uita niciodată: pe 11 septembrie 2001 eram împreună la Beijing, eram invitați la o conferință internațională, la care participa și Helmut Kohl, care nu mai era cancelar pe vremea aceea. Kohl a sugerat o cină cu Brzezinski. Zbig a venit direct, stăteam în suita de hotel a fostului cancelar german și am aflat ce s-a întâmplat la New York. Am urmărit imaginile groaznicului atentat la televizor, eram șocați.

Iar Brzezinski m-a întrebat: "Horst, ce sfat i-ai da în acest moment președintelui american?" Nu voi uita niciodată această întrebare. Situația era atât de șocantă, ceva inimaginabil, n-am putut să dau niciun răspuns. În momentul acela nu știa încă nimeni cine a comis atentatul. Având în vedere că amândoi am fost consilieri pe probleme de securitate - el la președintele SUA, eu la cancelarul german Helmut Kohl - ne-am fi confruntat în viața profesională direct cu această întrebare. Ce să spui într-un astfel de moment? Ce să facă președintele? În ziua atentatelor de la New York, amândoi eram neajutorați. 

Politologul și managerul german Horst M. Teltschik a fost unul dintre consilierii apropiați ai fostului cancelar Helmut Kohl. Din 1999 până în 2008 a condus Conferința de Securitate de la München.

Interviul a fost realizat de Rosalia Romaniec.