1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Acord la summitul Merkel-Sarkozy

După o şedinţă de şase ore, cancelarul Angela Merkel şi oaspetele ei francez Nicolas Sarkoy au ajuns la un acord cu privire la ieşirea din criza datoriilor greceşti şi salvarea ţărilor îndatorate din zona euro.

default

Merkel şi Sarkozy, la Berlin

Durata maraton a discuţiilor şi faptul că liderii celor două ţări considerate motor european au ţinut neapărat să le poarte reprezintă tot atâtea indicii ale dificultăţii şi importanţei ieşite din comun a mizei aflate în joc.

Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, a anunţat, după miezul nopţii, că Berlinul şi Parisul au căzut la pace. Difuzarea anunţului cu privire la acordul survenit a întărit instantaneu cursul monedei euro la bursele asiatice.

Discuţiile, începute la Berlin la 5 şi jumătate după-amiază, au continuat, de la 10 seara, în prezenţa şefului Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet.

Când cei trei s-au despărţit, în fine, purtătorul de cuvânt al guvernului german s-a ferit să dea amănunte privind conţinutul înţelegerii. E normal că nu s-au divulgat detaliile ei, pentru că acordul franco-german - extrem de important înaintea summitului de azi de la Bruxelles - trebuie supus dezbaterilor celorlalţi lideri europeni înainte de a fi dat publicităţii. Primul ales să afle amănunte a fost premierul grec Papandreu, invitat să se întreţină cu Angela Merkel la prânz.

Summitul, pregătit de experţi în cursul dimineţii de azi, are menirea de a împiedica o eventuală contaminare a Italiei şi Spaniei, în speţă o extindere a crizei datoriilor greceşti, irlandeze şi portugheze asupra marilor ţări europene. O atare contaminare s-ar putea sfârşi cu implozia monedei comune şi chiar cu lichidarea Uniunii Europene.

Germania, ţară mare exportatoare, care profită din plin de pe urma integrării continentale, n-a lăsat să plutească nici o îndoială asupra hotărârii ei de a nu permite prăbuşirea monedei euro şi a Uniunii Europene.

Dar presiunile asupra cancelarului german au crescut enorm, după ce Angela Merkel a refuzat, timp îndelungat, în interesul contribuabililor, o serie de soluţii recomandate în special de Franţa şi de unele cercuri influente din Uniunea Europeană, precum şi de opoziţia de stânga din Germania.

Cea din urmă a propus ştergerea datoriilor greceşti şi lansarea unui soi de plan „Marshall” pentru Grecia, respectiv ajutorarea masivă a statului elen, în vederea revigorării sale economice.

Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, a insistat la rândul său, multă vreme, pentru implicarea băncilor şi asigurărilor în eforturile de salvare a Greciei, propunere respinsă de Franţa, ale cărei bănci sunt grav împovărate de posesia unui număr deosebit de mare de obligaţiuni elene.

În timp ce experţii germani favorizaseră clar reeşalonarea datoriilor statului elen, Parisul a cerut în repetate rânduri să se evite orice demers care să poată fi echivalat de agenţiile de rating ca semn al unei incapacităţi de plată, fie şi doar parţiale, a Greciei.

Între propunerile de soluţionare a crizei stăruitor reiterate în ultima vreme s-a avansat ideea introducerii de obligaţiuni de stat europene, de creditare a Greciei prin fondul de salvare, astfel încât Atena să-şi reachiziţioneze la preţuri mai mici propriile obligaţiuni, şi de creare a unui minister economico-financiar, care să ofere împrumuturi în schimbul renunţării de către statele debitoare la o parte a suveranităţii lor.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Ovidiu Suciu

Vă mai recomandăm