Şantajul - la ordinea zilei

În preajma sărbătorilor de iarnă, când fluxul de colete expediate creşte masiv, un pachet cu conţinut explozibil a fost livrat într-o farmacie din Potsdam. Coletul-capcană era menit să convingă concernul DHL să-i plătească expeditorului câteva milioane de euro. În caz contrar, alte asemenea pachete periculoase ar putea fi trimise în Germania.

În medie, Poşta germană transportă zilnic 4 milioane de pachete. În perioada premergătoare Crăciunului, numărul acestora creşte la peste 7 milioane zilnic, informează DHL. Iar în perioada de vârf a aprovizionării pentru sărbători se trimit zilnic peste 8 milioane de colete. Firmele sunt mereu şantajate cu plasarea de bombe sau atacuri cibernetice pentru a fi determinate să scoată bani din buzunar.

Coşmarul fiecărui părinte: otravă în hrana pentru bebeluşi. În septembrie 2017 un şantajist a plasat pe rafturile a 5 supermarket-uri din Friedrichshafen borcănele cu hrană pentru bebeluşi otrăvită. Ulterior a anunţat unde pot fi găsite recipientele, dar a şi ameninţat că va continua să plaseze hrana otrăvită dacă nu va obţine o recompensă de zeci de milioane de euro. Bărbatul a fost arestat.

Ameninţarea cu plasarea de alimente otrăvite în magazine este metoda preferată a multor şantajişti. Nimeni nu ştie cât de des se petrec asemenea acte în Germania întrucât, conform Oficiului federal pentru combaterea criminalităţii, nu au fost înregistrate separat. Experţii estimează, însă, că numărul actelor de şantaj este mult mai mare decât cel raportat oficial.

"Şapte până la zece mari concerne alimentare primesc săptămânal ameninţări de la 10-12 şantajişti", susţine în paginile publicaţiei Süddeutsche Zeitung, Frank Roselieb - director al Institutului pentru cercetarea crizelor din Kiel. În 2016, în toate sectoarele economice, au fost înregistrate săptămânal aproximativ 150 de tentative de şantaj şi 7800 de asemenea acte pe tot parcursul anului.

Ameninţările cu răpirea de persoane sunt mult mai rare comparativ cu presiunile exercitate asupra marilor lanţuri de magazine alimentare, adaugă Roselieb. Trei din patru infractori ar putea da o asemenea lovitură. Însă firmele plătesc rareori recompense fiindcă anchetatorii îşi demonstrează din plin eficienţa: "80 până la 90% din cazuri sunt repede soluţionate", mai spune Roselieb.

Doi bărbaţi au fost condamnaţi la câte 3 ani de închisoare, în octombrie 2017, pentru şantaj. Concernul LIDL a fost ameninţat cu plasarea de produse otrăvite. În 2016, un cuplu care ar fi şantajat LIDL mai mulţi ani la rând cu plasarea de bombe a fost arestat. Visul celor doi infractori? Cu recompensa primită de la LIDL să se mute în Spania. Deocamdată cuplul îşi petrece "vacanţa" în închisoare.

Un pensionar în vârstă de 74 de ani mai avea 3 euro în buzunar când s-a decis să devină şantajist. S-a gândit să otrăvească pizza congelată şi punguliţe cu ursuleţi Haribo. A ameninţat concernul LIDL după ce a văzut că firmele Haribo şi Kaufland nu au nicio reacţie. Recompensa cerută: un milion de euro în moneda virtuală Bitcoin. Deşi niciun produs nu a fost otrăvit, bărbatul tot face închisoare.

În mai 2017, virusul cibernetic "WannaCry" a blocat un weekend întreg aproximativ 200.000 de computere din 150 de ţări. Numai cine era pregătit să plătească recompensă ar fi urmat să primească acces la reţea, susţinea autorul atacului. În Germania afectată a fost compania naţională de căi ferate (DB). Producţia Renault a fost întârziată cu două zile, iar în spitalele din Anglia a fost haos.

În iunie 2017, virusul "Petya" a atacat, printre altele, Poşta Germană, gigantul Metro, producătorul Nivea Beiersdorf, cel mai mare transportator maritim Moller-Maersk şi concernul petrolier rus Rosneft. Ameninţarea de tip ransomware, care criptează structura de date unde se stochează informaţii, a dispărut după ce firmele şi persoanele afectate au achitat echivalentul a 300 de dolari în Bitcoin.

În iunie 1992, în "Hamburger Abendblatt", apărea un anunţ curios: "Unchiul Dagobert îşi salută nepoţii". Nu era o glumă, ci un semnal privind disponibilitatea concernului Karstadt de a achita o recompensă. Şantajistul a cerut un milion de mărci germane. În caz contrar urma să detoneze o bombă în magazinele concernului. În aceeaşi noapte a explodat prima bombă într-o filială Karstadt din Hamburg.

Dagobert a ţinut poliţia pe jar timp de doi ani. El a iniţiat aproximativ 30 de metode creative de predare/preluare a recompenselor. A scăpat de fiecare dată şi a mai detonat bombe. În mod ciudat, lumea îl simpatiza. În cele din urmă a petrecut mulţi ani în închisoare unde şi-a scris autobiografia şi a creat caricaturi. De la eliberarea din detenţie, în anul 2000, profesează ca grafician şi autor.