Ziua picnicurilor germane | Germania | DW | 03.10.2014
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Ziua picnicurilor germane

Discutată, controversată, sărbătorită: 3 octombrie, "Ziua Unităţii Germane", este marcată de o istorie bogată - şi continuă să surprindă cu detalii variate, după cum arată acum o expoziţie din Bonn.

Preşedintele Joachim Gauck (primul din stânga) şi cancelara Angela Merkel, la sărbătoarea oficială de la Hanovra

Preşedintele Joachim Gauck (primul din stânga) şi cancelara Angela Merkel, la sărbătoarea oficială de la Hanovra

62% din germani spun că este important pentru ei să aibă o sărbătoare naţională. Dar cum ar trebui celebrată aceasta? Cu un discurs televizat al preşedintelui federal? Majoritatea germanilor aprobă un astfel de demers. O festivitate în Bundestag este însă pe placul a doar 43 de procente din germani. Cam tot atâţia şi-ar dori expoziţii de istorie germană în muzee.

Muzeul "Haus der Geschichte der Bundesrepublik Deutschland" le îndeplineşte această solicitare şi a deschis chiar de 3 octombrie la Bonn expoziţia "Act festiv sau picnic? Zilele Germaniei". Expoziţia poate fi vizitată până pe 6 aprilie 2015 şi este dedicată zilelor aniversar-comemorative importante din istoria germană, care joacă un rol semnificativ în memoria opiniei publice.

La 3 octombrie 1990, Republica Democrată Germană (RDG) s-a alipit oficial la Republica Federală Germania. De atunci este celebrată anual "Ziua Unităţii Germane". Dar cum era înainte de 1990? Au mai existat anterior zile naţionale?

17 iunie, 9 noiembrie, 3 octombrie!

La 18 ianuarie 1871, în Sala Oglinzilor de la Versailles, s-a anunţat naşterea statului german. Poporul german a dorit ca această zi să fie ziua naţională. Împăratul Wilhelm I. nu a fost însă de acord. Cu exact 170 de ani în urmă (18.01.1701) fusese încoronat primul rege prusac - iar prusacul Wilhelm a dorit ca 18 ianuarie să rămână în memoria publică cu această însemnătate.

În timpul Republicii de la Weimar, ziua naţională a fost declarată pe 11 august, deoarece preşedintele Friedrich Ebert semnase în acea zi în 1919 noua Constituţie. În timpul regimul nazist, după 1933, 1 mai a fost "ziua naţională a poporului german". În perioada divizării Germaniei - RDG avea ziua naţională pe 7 octombrie, ziua înfiinţării acestui stat, în 1949. Germania de Vest sărbătorea pe 17 iunie răscoala populară a est-germanilor, care s-au ridicat în 1953 împotriva regimului stalinist. Pe 9 noiembrie 1989 a fost căderea Zidului Berlinului, dar ziua coincidea istoric cu noaptea pogromului din 1938. Aşa a fost aleasă ziua de 3 octombrie ca zi naţională a Germaniei unificate.

O sărbătoare neemoţională

În alte ţări, ziua naţională este sărbătorită cu mare fast, cu focuri de artificii şi parade militare. De exemplu în Franţa, unde 14 iulie aminteşte de Căderea Bastiliei în 1789. "3 octombrie este din contră o sărbătoare neemoţională", spune Dr. Tuya Roth, directoarea expoziţiei de la Haus der Geschichte. "Ziua aceasta ar trebui să fie motiv de bucurie şi petrecere, nu una în care statul să îşi prezinte grandoarea. Este o trimitere la istoria noastră."

Helmut Kohl, 3 octombrie 1990

Helmut Kohl, 3 octombrie 1990

63% din germani consideră că este importantă menţinerea în memoria publică a evenimentelor istorice importante. Mai puţini sunbt însă dispuşi să se implice activ în sărbătorirea acestei zile: 46 de procente nu fac "nimic deosebit" în această zi. Iar 29% se bucură să "doarmă mai mult" în această zi liberă.

În întreaga Germanie au loc diverse ceremonii şi evenimente. Anul trecut, capitala landului Baden-Württemberg, Stuttgart, a fost gazda ceremoniilor centrale. "3 octombrie este simultan o zi festivă şi un motiv de picnic", arată Tuya Roth: "Helmut Kohl a declarat încă de la luarea deciziei privind 3 octombrie că este o zi de toamnă cu vreme frumoasă, în care oamenii pot sărbători, dar şi ieşi la un picnic."

Tuya Roth crede că 3 octombrie va câştiga în importanţă în viitor: "Este o sărbătoare naţională încă foarte tânără, care are nevoie de timp pentru a mai creşte în importanţă. Cred că însemnătatea ei va spori, la fel ca şi implicarea populaţiei în recunoaşterea acestui moment marcant."