Ziarul ″Bild″ contra virologilor germani | Germania | DW | 30.05.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Germania

Ziarul "Bild" contra virologilor germani

Ziarul "Bild" îl acuză pe virologul Drosten că studiile lui despre coronavirus urmăresc o agendă politică. Acuzaţiile nu sunt noi: în pandemiile din trecut, medicii erau criticaţi dacă păreau apropiaţi ai conducerii.

Christian Drosten - directorul Institutului pentru Virologie de la Charité Berlin

Christian Drosten - directorul Institutului pentru Virologie de la Charité Berlin

În Germania a izbucnit un scandal iscat de un studiu despre coronavirus. Pe de-o parte se află cel mai cunoscut virolog german, Christian Drosten. De cealaltă parte se regăseşte ziarul cu cel mai mare tiraj din Germania, Bild. Drosten a analizat, alături de alţi virologi, cantitatea de coronavirus descoperită în gâtul copiilor şi tinerilor şi a ajuns la concluzia că nivelul concentraţiei poate fi asemănător cu cel descoperit la adulţi. Ziarul "Bild" l-a acuzat apoi pe Drosten că urmăreşte interese politice şi că nu a utilizat metode stiinţifice corecte. La rândul său, Drosten a postat pe Twitter solicitarea primită de la jurnaliştii publicaţiei "Bild", care îi acordau doar o oră timp pentru a răspunde întrebărilor şi vorbeşte despre o "relatare tendenţioasă".

Drosten a devenit ţinta criticilor după ce a publicat, iniţial, pe lângă solicitare, şi numele şi numărul de telefon al reporterului de la "Bild". Ulterior, el a revenit asupra postării şi a şters datele de contact ale jurnalistului. Schimbul de replici s-a intensificat. Cercetătorii citaţi de publicaţia "Bild" s-au distanţat de relatările ce au urmat. Analistul economic Jörg Stoye, de exemplu, se referă la Drosten, citat fiind de săptămânalul "Der Spiegel", ca fiind un "gigant al virologiei". Pe Twitter, analistul s-a refeit la "campania anti-Drosten" pornită de publicaţia "Bild".

Ziarul Bild cu criticile de rigoare

Ziarul Bild cu criticile de rigoare

Dar atât el cât şi alţi colegi, care s-au distanţat de "Bild", au criticat metodele statistice folosite în studiul condus de Drosten.

Abordare normală în cercetările ştiinţifice

Drosten susţine în continuare că este vorba despre publicarea unor date. Afirmaţiile colegilor sunt absolut fireşti în cercetarea ştiinţifică, dat fiind că în aşa numitul proces "Peer-Review", studiile sunt publicate pentru a fi corectate ulterior. În podcastul Coronavirus-Update administrat de postul public NDR, Drosten specifică în mod repetat acest lucru. Politicienii sunt cei care iau deciziile.

Oamenii de ştiinţă preferă să schimbe opinii dincolo de spaţiul public. Dar ajustarea informaţiilor, în funcţie de evoluţia situaţiei, i-a iritat pe anumiţi politicieni. Premierul landului Renania de Nord-Vestfalia, Armin Laschet, s-a plâns în cadrul unui talkshow la televiziunea publică de faptul că unii virologi îşi schimbă părerile "la câteva zile" şi fac afirmaţii contradictorii. Ceea ce complică situaţia pentru politicieni.

În podcastul publicaţiei "Frankfurter Allgemeine Zeitung", Drosten le-a oferit jurnaliştilor de la "Bild" posibilitatea de a discuta, pentru a explica metodele științifice aplicate în studiul criticat. Iar redactorul-şef al cotidianului cu cel mai mare tiraj, Julian Reichelt, i-a răspuns prin Twitter că este "oricând" pregătit.

Critici şi ameninţări cu moartea

Deşi pare a fi doar un inofensiv schimb de replici între presa de bulevard şi oamenii de ştiinţă, în realitate motivele sunt mult mai complicate. De la izbucnirea pandemiei, virologul Drosten, care consiliază şi guvernul federal, a fost în repetate rânduri atacat şi chiar ameninţat cu moartea. Epidemiologul şi politicianul SPD Karl Lauterbach a trecut prin experienţe similare. La începutul lunii aprilie, Drosten a preferat să se retragă din viaţa publică.

Foarte criticate au fost poziţiile lui faţă de închiderea şcolilor şi grădiniţelor. Chiar la începutul crizei el a avertizat asupra posibilei sistări a cursurilor, pentru ca apoi să susţină această opţiune. În landul federal Baden-Württemberg, politicienii se orientează acum după un alt studiu şi au decis să redeschidă grădiniţele, fără a mai ţine cont de nicio distanţare socială.

Publicaţia "Bild" îl acuză acum pe Drosten că, prin studiul său, a provocat închiderea şcolilor şi a grădiniţelor, fără ca măsura să fie necesară. Evident este că Drosten nu mai este considerat doar un om de ştiinţă. În condiţiile în care el este şi consilier al guvernului, se consideră că face parte din conducerea superioară, care decide măsurile necesare îngrădirii coronavirusului.

Ciuma şi holera - cele mai periculoase epidemii din istorie

Dacă ne întoarcem în trecut, aflăm că medicii, farmaciştii şi oamenii de ştiinţă erau deseori asociaţi cu forţele decizionale în timpul epidemiilor. În secolul al XIX-lea, în Europa bântuia holera, o boală înfecţioasă gravă, cauzată de bacterii. Persoanele infectate mureau rapid, de multe ori în condiţii jalnice. Numai la Hamburg au murit, în prima fază, peste 8.600 de oameni într-un an. În mai multe valuri, epidemia s-a răspândit în întreaga lume.

Bolnavi de holera in 1836

Holera in 1836

Odată cu izbuncirea holerei, au ajuns şi medicii să fie ţinta atacurilor generalizate. Oameni din toată Europa îi acuzau că folosesc otravă în mod sistematic pentru a ucide bolnavii. În scrisori anonime, medicii erau discreditaţi. Deseori ei erau calificaţi ca fiind cei care "induc panica", după cum descrie într-o publicaţie specialistul în istoria medicală Michael Stolberg. Potrivit acestor teorii, holera nu era decât o fantezie a medicilor, care profitau de pe urma răspândirii ei. Prin urmare, transporturile de pacienţi erau atacate, aşa cum s-a întâmplat la Livorno, şi unii medici au fost ucişi.

"Paralele înspăimântătoare"

Teoriile conspiraţioniste care îi vizează pe virologi în actuala pandemie nu reprezintă o comparaţie directă, dar "cel puţin o surprinzătoare şi înspăimântătoare paralelă", afirmă istoricul Stolberg. Colegul său Fritz Dross adaugă că medicii, farmaciştii şi cercetătorii erau mereu atacaţi în timpul epidemiilor. Pe atunci, oamenii nu puteau înţelege de ce, dintr-o dată, medicii decideau că se impune dezinfectarea oraşelor.

Iar astăzi, unii oameni nu pot înţelege de ce un virolog trebuie să consilieze guvernul federal. "Drosten este considerat vocea secretă care influenţează planurile guvernului, în timp ce vocea poporului amplificată de ziarul Bild este ignorată", spune Dross.

Faptul că noile cunoştinţe presupun modificări şi oamenii de ştiinţă se află într-un continuu proces de învăţare pare şi astăzi, ca şi în trecut, dificil de înţeles pentru mulţi oameni.