Romania: intre tigrul Europei si pisicul nervos al Estului
6 august 2018
Inainte de a emite o judecata, ar trebui sa ne reamintim cum se masoara PIB-ul. Acesta este suma tuturor bunurilor si serviciilor create in interiorul unei economii, cea mai frecventa masurare fiind in preturi curente, aceasta incluzand automat si cresterea pe inflatie, prin prisma cresterii de preturi.
Mi-am propus in acest articol doua viziuni, atat macro, cat si micro, prin intermediul carora incerc sa analizez, de fapt, starea economica a Romaniei.
Sa incepem cu viziunea macro. Intr-o abordare top-bottom, Romania inregistreaza o crestere economica sustinuta si este printre fruntasele tarilor din UE. Totusi, inflatia a depasit 5% in termeni anuali, iar deficitul bugetar la mijlocul acestui an este dublu fata de 2017, 15 miliarde fata de 6 anul trecut.
In acelasi timp, veniturile au crescut cu 12%, insa exista si o miscare contabila prin considerarea subventiilor la agricultura (7 miliarde de lei - bani europeni) . Parca lucrurile nu mai arata atat de bine, nu? Cresterea economica pare ca este constituita intr-o proportie importanta si din cresterea preturilor (inflatie) si din imprumuturi (deficit).
De asemenea, un alt element de luat in calcul sunt si reducerile de taxe operate in ultimii ani, pornind de la faimoasa taxa de mediu.
Simtim aceasta crestere in mod real?
La nivel micro, individual, intrebarea la care se gandesc majoritatea oamenilor este daca fata de anul trecut am un venit personal mai mare sau o avutie mai mare.
Unii dintre dvs. vor spune da, castig mai mult, am avut o crestere de salariu sau o crestere a pensiei. Corect, in definitiv cheltuielile de personal ale statului au fost cu 24,4% mai mari in iunie 2018 fata de aceeasi perioada a anului precedent.
Totusi, simtim aceasta crestere in mod real, avem acelasi cos de cumparaturi si mai raman si bani de pus deoparte? Greu de crezut in conditiile in care inflatia a sters aproape 5% din veniturile suplimentare prin cresterea de preturi.
In cazul in care avem un credit, adaugam si cresterea ratei lunare, iar daca avem un automobil avem si o crestere a contravalorii unui plin de combustibil.
Va mai amintiti anul 2008? Si in acel an am avut o crestere economica record, 7,1%, dar si un deficit bugetar de 5,4%. Ce a urmat dupa anul 2008 ne amintim cu totii, o recesiune accentuata si o serie de corectii in economie.
Am facut o paralela cu anul 2008 pentru a arata ca statul, care ar trebui sa fie cel mai chibzuit administrator, pare ca nu a invatat prea multe. O crestere economica puternica ce nu determina investitii continue in economie (infrastructura, energie, industrie etc.) ramane doar o perioada de frumoasa amintire si, de ce nu, sa spunem direct, de utilizat electoral.
Cititi articolul integral pe ziare.com accesand linkul de mai jos.