Zero noi datorii
10 septembrie 2014Potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung, Schäuble ar deveni astfel primul titular al portofoliului Finanţelor care reuşeşte o astfel de performanţă din 1969 încoace, ultimul an când bugetul federal nu a inclus noi datorii. Ministrul a declarat că, în special în această perioadă, este important ca guvernul de la Berlin să-şi continue politica fiscală orientată pe stabilitate. Scopul ar fi menţinerea încrederii investitorilor în Germania şi respectarea promisiunilor anterioare.
Din rândurile opoziţiei, Schäuble a fost acuzat că ar fi transformat în obiectiv de sine stătător acumularea de zero datorii din 2015, în detrimentul unor investiţii importante în infrastructură, care vor avea astfel de suferit. O acuzaţie respinsă de responsabilul german, care a subliniat importanţa reducerii deficitelor de stat. "Cine nu şi-a redus deficitele, a înregistrat o creştere economică mai redusă. Este o eroare să credem că prin accentuarea deficitelor contribuim la stimularea creşterii economice", a avertizat Wolfgang Schäuble, citat de FAZ.
Comentatorul din FAZ îi dă dreptate şi îndeamnă şi guvernele de la Paris şi Roma să îşi asume o astfel de politică de stabilitate fiscală, împreună cu reformele economice atât de necesare pentru a se pune la adăpost de criza economico-financiară europeană, care nu a trecut încă, deşi nu mai este prezentă pe prima pagină a ziarelor de pe continent. Este o naivitate să crezi că Europa creşte economic doar dacă Germania cheltuie mai mult, crede Manfred Schäfers. Soluţia lui la problema investiţiilor din domeniul public: tăierea altor cheltuieli, mai puţin urgente şi necesare.
Din intenţiile fiscale ale ministrului Schäuble, Sueddeutsche Zeitung reţine planul de renunţare din 2019 la impozitul de solidaritate, taxa introdusă în 1991 pentru stimularea refacerii economice a estului Germaniei (landurile din fosta RDG). Renunţarea la acest impozit nu va însemna însă o relaxare fiscală pentru germani, pentru că Berlinul ar intenţiona în contramăsură să sporească taxele pe venit şi pe profit.
Tot în Sueddeutsche Zeitung citim pe larg despre raportul privind prăbuşirea zborului malaezian MH17 în Ucraina. Avionul ar fi fost lovit în zbor de numeroase proiectile, conform anchetatorilor. Ziarul aminteşte că ţările UE, SUA şi Ucraina îi acuză pe separatiştii pro-ruşi că ar fi doborât aparatul. Rebelii şi Rusia resping însă acuzaţiile şi arată cu degetul înspre armata ucraineană, care ar fi pus totul la cale ca act de provocare şi discreditare.
În context, preşedintele ucrainean Poroşenko s-a aflat la Mariupol, oraş în care au avut loc lupte grele între armata ucraineană şi separatiştii susţinuţi de Moscova. "Un gest care demonstrează tărie", după cum scrie din Elveţia Neue Zuercher Zeitung.
O temă românească abordează cotidianul economic Handelsblatt - menţinerea în arest la Bucureşti a omului de afaceri româno-german Dan Adamescu. Cotidianul de limbă germană menţionează că Adamescu este acuzat că ar fi mituit judecători cu 20.000 de euro, pentru a obţine avantaje economice pentru grupul său de firme Nova. Handelsblatt pune la îndoială vinovăţia lui Adamescu şi redă declaraţia anonimă a unui fost politician german, care ar cunoaşte bine România: "În România, instituţiile statului de drept sunt folosite de putere pentru a-şi pune la punct rivalii politici." "Sub pretextul luptei anti-corupţie, guvernul lui Victor Ponta încearcă să scape de tatăl meu ca om de afaceri", susţine fiul lui Adamescu în paginile Handelsblatt. Cotidianul adaugă că Adamescu este proprietarul ziarului "România Liberă", un adevărat ghimpe în coasta premierului Ponta, care ar vrea astfel să scape de PR-ul negativ în tentativa de a deveni preşedintele României. Ponta îl acuză de altfel pe Adamescu că ar fi condus ani în şir "o reţea de corupţie". Reputaţia omului de afaceri este apreciată pozitiv şi de fostul său partener, germanul Bodo Hombach, care l-a considerat tot timpul un om foarte serios. Handelsblatt scrie despre condiţiile inumane din arest, mai ales că Dan Adamescu suferă de lupus şi artroză.
Tot despre România, în paginile Sueddeutsche Zeitung se poate citi pe larg recenzia romanului lui Mircea Cărtărescu, "Aripa dreaptă", care încheie trilogia "Orbitor" şi care a fost tradus în limba germană.