Zeci de mii de posturi vacante în sistemul juridic din Germania

Germanii nu par însă a fi dispuşi să presteze o asemenea activitate întrucât aceasta implică responsabilităţi mari şi cere timp. Judecătorii onorifici provin din rândul populaţiei şi sunt parte importantă a tradiţiei sistemului de justiţie din Germania.

Aşa-numiţii "Schöffen", adică judecătorii onorifici, sunt cetăţeni normali care colaborează un adevăraţii judecători la pronunţarea verdictelor. Dar, cazurile încredinţate lor pot avea, în parte, consecinţe importante - spune Hasso Lieber, preşedinte al Asociaţiei judecătorilor onorifici din Germania.

"La tribunalul regional, de pildă, pot decide împreună cu judecătorul stabilirea condamnărilor la închisoare pe viaţă, în cazurile de omor din culpă sau lovituri cauzatoare de moarte. De asemenea, mai poate fi vorba despre criminalitate economică, furturi, abuzuri sexuale sau leziuni corporale. La tribunalul de primă instanţă ajung cazurile ceva mai uşoare. Deci şedinţele care se ocupă cu infracţiuni soldate, în genere, cu doi sau trei ani de închisoare sunt prezidate şi de judecători onorifici."

Cine poate deţine o asemenea funcţie?

Pentru a ajunge judecător onorific se impun anumite condiţii: vârsta candidatului trebuie să fie între 25 şi 69 de ani, să aibă cetăţenia germană şi să nu fi comis infracţiuni. Experienţa de viaţă şi cea profesională sunt de asemenea importante, susţine Werner D`Hein, judecător onorific de multă vreme:

"Odată cu trecerea timpului, un judecător, un procuror sau un avocat poate deveni atât de sătul încât nu mai ia în considerare şi factorul uman, ci numai litera legii. Dar şi judecătorii tineri ne sunt, deseori, recunoscători pentru sfaturile pe care le primesc de la noi."

În comparaţie cu judecătorii onorifici din Marea Britanie sau cu juraţii din Statele Unite, care nu pot pleda decât în favoarea vinovăţiei sau nevinovăţiei acuzatului, cei din Germania pot participa, alături de adevăraţii judecători, la stabilirea pedepselor.

Cine vrea să deţină o asemenea funcţie trebuie să-şi depună candidatura la autorităţile locale care întocmesc o listă de propuneri. Aceasta trebuie să cuprindă toate categoriile reprezentative ale societăţii. Apoi, lista este publicată pentru a da cetăţenilor posibilitatea să ridice obiecţii. În final, o comisie a judecătorilor onorifici îi alege pe viitorii membri pentru un mandat de 5 ani.

În ianuarie 2009, cele 61.000 de posturi ca judecător onorific vor fi din nou ocupate. Dar, mai ales în marile oraşe, nu există destui candidaţi. Motivul? Cei care au un loc de muncă se tem că ar putea avea probleme cu angajatorul din cauza termenelor de la tribunal. În plus, susţin cunoscătorii, germanii par să ştie mai multe despre sistemul american, din seriale precum CSI, decât despre propria justiţie. În aceste condiţii, judecătorii onorifici cu experienţă se tem că, nemaiexistând suficienţi candidaţi, alegerea generaţiilor viitoare s-ar putea face aleatoriu.