Vremea căpușelor la Autoritatea Sanitar Veterinară

Când, în anul 2014, la o lună de la apariția unui caz atipic de BSE, președintele Agenției Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Vladimir Mănăstireanu, declară public, de mai multe ori, că „facem în continuare anchetă să vedem de unde a provenit animalul respectiv”, cu siguranță există o problemă în instituția pe care o conduce. O problemă care ticăie, precum o bombă cu ceas, peste întreaga zootehnie precum și peste industria alimentară din România.

Socri, frați și alți apropiați

Consiliul științific al ANSVSA, reunit pe 4 iulie, a apreciat că forma atipică de BSE identificată în România pe 6 mai, confirmată de laboratorul comunitar de referință de la Weybridge (în Marea Britanie) pe 9 mai și notificată, pe 20 iunie, către OIE (organizația care centralizează situațiile la nivel global), „situează efectivul de bovine din România într-o normalitate probabilistică de apariție a unor fenomene biologice”. În comunicarea OIE, în schimb, se precizează că respectivul caz singular „afectează întreaga țară”.

În urmă cu zece ani, pe 7 iulie 2004, pe când la conducerea instituției se afla actualul vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, pesedistul Liviu Harbuz, ANSVSA semna contractul 722/2004 pentru identificarea caprinelor, ovinelor și suinelor cu firma clujeană IQ Management, în parteneriat cu producătoul german de tehnologie pentru managementul animalelor Caisley.

Lăsând la o parte metodologia suspectă de organizare a licitației, în care sforile au fost trase pentru admiterea câștigătorului dorit (IQ Management), contractul în sine – avea să constate la nici un an mai târziu Curtea de Conturi a României – a adus statului roman prejudicii de 276,8 miliarde de lei. Fostului președinte ANSVSA Harbuz și alte patru persoane din anturajul acestuia se alegeau, la acea dată, cu dosar penal. Una dintre ele este fratele fostului ministru al Transporturilor Miron Mitrea, Ioan Sorin Mitrea. Ceilalți trei sunt Drăgan Gabriel Vasile, Cristian Duicu și Drăgan Ilie Maximilian.

În febra schimbărilor politice succesive, ancheta în jurul contractului 722/2004 s-a rătăcit până la epuizare printr-o grămadă de instanțe. Interesant e că, din când în când, pe la diverse paliere de investigații, a mai atras nume noi, cum ar fi cel al fostului ministru PSD al Agriculturii, Ilie Sârbu, socrul actualului premier Victor Ponta.

La puțin timp după încheierea licitației, mulți dintre oamenii aflați în fruntea organigramei ANSVSA la data încheierii contractului cu IQ Management s-au pierdut în stufărișul birocrației guvernamentale, cu escale temporare prin sectorul privat – în funcție de cine s-a aflat la guvernare.

Toate drumurile duc înapoi la ANSVSA

Între timp au trecut cei zece ani de valabilitate a contractului încheiat de autoritatea sanitar-veterinară cu IQ Management, PSD a revenit la putere și, odată cu partidul s-a întors să păstorească, din Parlament, agricultura românească și fostul președinte al ANSVSA, Liviu Harbuz. Dacă transferul lui Drăgan Gabriel Vasile, „în interes de serviciu”, prin decizia 366/2013 a primului ministru Ponta, din funcția de inspector guvernamental într-o poziție de conducere a ANSVSA, anume la butoanele „Direcției buget, finanțe, achiziții, investiții”, are vreo legătură cu expirarea contractului 722/2004, e greu de spus.

La fel cum nu există nici o dovadă a vreunei legături între același final de contract și revenirea lui Cristian Duicu în ANSVSA, pe postul de director general responsabil cu elaborarea de reglemetări și politici în domeniul siguranței alimentare și a sănătăţii animalelor. Și nici în ce îl privește pe Maximilian Ilie Drăgan, în prezent director general al Direcției Control Oficial al ANSVSA.

Coincidența este dacă nu stranie, cel puțin bătătoare la ochi – și poate ar fi trecut neobservată dacă Rusia, luată cu plătitul polițelor pentru Ucraina, nu ar fi anunțat că suspendă ceva ce oricum nu făcea, anume, achiziționarea de carne de vită din România, pe motiv de caz atipic de BSE. România notificase OIE, într-adevăr, dar nu-și avertizase propria populație.

Și nici nu putea să dea explicații coerente deoarece autorității i-a luat ceva vreme să afle de unde provine animalul bolnav, deși, nu-i așa?, țară membră UE, România are, de zece ani, un sistem de monitorizare implementat de o echipă care, surpriză, a revenit la conducerea ANSVSA într-un moment în care ar urma să se negocieze viitorul contractului 722/2004.

Rămâne de văzut cine va avea curajul să controleze un aparat administrativ condus de oameni apropiați socrului primului ministru. Pentru că dacă a trebuit o lună pentru a identifica un animal bolnav – deși nici un gram de carne nu are voie să se miște fără a se ști, vorba aceea, și laptele pe care animalul sacrificat l-a supt – nu ar fi de mirare ca multe alte surprize să pască zootehnia și sănătatea veterinară a României.