Votul din Armenia: o alegere între Rusia și UE

În alegerile parlamentare care se desfăşoară duminică în Armenia, cetățenii acestei țări din Caucazul de Sud nu vor alege doar o nouă Adunare Națională, ci și viitoarea direcție geopolitică a statului lor. Pe masă se află două opțiuni: o integrare rapidă în UE sau o revenire în sfera de influență a Rusiei.

Un sondaj preelectoral comandat de ONG-ul International Republican Institute (IRI), cu sediul la Washington, plasează în frunte partidul prim-ministrului pro-european Nikol Pașinian, "Contract Civil ", cu 32% dintre respondenți declarând că ar vota în favoarea acestuia. 

Opoziția are, în mod tradițional, vederi mai pro-ruse și este reprezentată de trei forțe majore care, potrivit rezultatelor sondajului, rămân mult în urma partidului de guvernământ. Aproximativ 7% dintre alegători au spus că ar susține blocul "Armenia Puternică", condus de miliardarul rus de origine armeană Samvel Karapetyan. Acesta se află în prezent în arest la domiciliu, la Erevan, fiind acuzat de incitare la o preluare violentă a puterii, după ce a susținut public Biserica Apostolică Armeană în contextul unui conflict deschis între liderii acesteia și premierul Pașinian.

Gruparea politică "Alianța Armenia", condusă de fostul președinte Robert Kocearian, despre care se relatează că ar fi apropiat de liderul rus Vladimir Putin, este așteptată să obțină 4% din voturi. Partidul "Armenia Prosperă", fondat de omul de afaceri Gagik Țarukian, poate conta probabil pe sprijinul a 2% dintre cetățenii armeni. Partidul lui Țarukian este oficial partener cu partidul de guvernământ din Rusia, "Rusia Unită".

Celelalte cinci partide politice, inclusiv unele proiecte noi de protest, sunt cotate doar la aproximativ 1–2%.

Experții avertizează că aceste cifre trebuie privite cu prudență, având în vedere rata de răspuns fără precedent de scăzută — doar 16% dintre cei contactați au acceptat să participe la sondaj. Aceasta este cu 19 puncte procentuale mai mică decât înaintea alegerilor anticipate din 2021.

În același timp, 92% dintre participanți și-au exprimat dorința de a vota, comparativ cu 72% în 2021. Aproape unul din doi respondenți a refuzat să numească un candidat favorit sau a spus că nu a luat încă o decizie finală privind votul.

Totuși, alte sondaje au arătat rezultate diferite, oferind partidului "Contract Civil" al lui Pașinian între aproximativ 26% și 34%, sugerând că acesta ar putea avea un avans mai redus față de opoziție.

Noua direcție politică: Bruxelles sau Moscova?

Tema centrală a campaniei electorale este politica externă. Partidul de guvernământ s-a apropiat de Uniunea Europeană, distanțându-se treptat de Rusia și de Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) — o alianță militară aflată sub influența Kremlinului.

În mai 2025, parlamentul armean a adoptat o lege pentru lansarea procesului de aderare la UE. În timpul campaniei, Nikol Pașinian a promis obținerea unui regim fără vize cu Europa în următorii doi ani.

La începutul lunii mai, Pașinian a găzduit la Erevan summitul Comunității Politice Europene. În conferința de presă de după summit, el a subliniat că țara sa „nu este un aliat al Rusiei” în ceea ce privește războiul din Ucraina.

Această retorică a provocat o reacție dură la Moscova. La finalul lunii mai, președintele Vladimir Putin a amenințat cu introducerea de tarife pentru Armenia și cu crearea unor obstacole legale pentru cetățenii armeni care doresc să muncească în Rusia. El, împreună cu alți membri ai Uniunii Economice Eurasiatice (EAEU), a sugerat ca Armenia să organizeze un referendum privind aderarea la UE sau rămânerea în EAEU.

Întrucât Rusia rămâne cea mai mare piață pentru produsele agricole armene, Moscova a încercat să folosească relațiile comerciale drept pârghie. Înaintea alegerilor, autoritatea rusă pentru control veterinar și fitosanitar a impus mai multe restricții asupra produselor importate din Armenia, inclusiv legume, fructe de pădure, vin, flori și pește, invocând presupuse încălcări ale normelor sanitare.

În același timp, Moscova a notificat Erevanul că acordul privind livrările preferențiale de gaze și produse petroliere ar putea fi suspendat.

Putin a comparat contextul politic actual din Armenia cu cel din Ucraina, din 2014, pe care l-a numit o „criză”. El a avertizat că adoptarea standardelor europene ar putea duce la încetarea cooperării economice cu Rusia.

Încercările Rusiei de influențare a alegerilor

Posibila interferență a Moscovei în alegeri a devenit un subiect intens discutat în Armenia cu mult înainte de vot.

Tensiunile au crescut semnificativ după publicarea unei investigații realizate de platforma rusă independentă The Insider despre o presupusă rețea de spionaj rus în Armenia. Potrivit investigației, Samvel Karapetyan ar fi menționat Centrul de Informații al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei ca angajator în cererea de pașaport din 1999.

Forțele de securitate armene au deschis în mod repetat dosare penale împotriva unor reprezentanți ai opoziției pro-ruse. Un scandal major a izbucnit după arestarea lui Andranik Tevanyan, al doilea candidat de pe lista formațiunii "Armenia Prosperă". Politicianul, cunoscut pentru pozițiile sale pro-ruse, este acuzat de trădare și spionaj. Opoziția a descris aceste cazuri și materialul The Insider drept „persecuție politică”.

O nouă etapă în relațiile SUA–Armenia

Pe lângă orientarea către UE, guvernul lui Pașinian își intensifică dialogul cu Washingtonul. Recent, cele două țări au semnat un acord de parteneriat strategic cuprinzător și un memorandum privind resursele de pământuri rare.

În august 2025, Armenia și Azerbaidjan au deschis calea pentru un proiect logistic ambițios mediat de președintele SUA Donald Trump, denumit informal „Ruta lui Trump”. Acesta are scopul de a conecta Azerbaidjanul cu exclava sa Nahicevan prin sudul Armeniei. Acordul a reprezentat un pas important spre încheierea blocadei impuse Armeniei de Azerbaidjan și Turcia, în contextul disputei de lungă durată privind Nagorno-Karabah.

Partidul lui Pașinian descrie relațiile viitoare cu Rusia drept „în transformare”, și nu o alianță, invocând diversificarea politicii externe. Această schimbare este însă contestată de Moscova. Criza în relațiile bilaterale a escaladat din toamna anului 2022, când CSTO și Rusia nu au răspuns solicitării Armeniei de ajutor militar în contextul confruntărilor de la granița cu Azerbaidjan.

Forțele principale ale opoziției, dimpotrivă, susțin refacerea alianței strategice cu Rusia, considerată un garant esențial al securității în procesul de pace cu Azerbaidjan.

Controversele privind Nagorno-Karabah

Nikol Pașinian a pus în centrul campaniei sale conceptul de „Armenia reală”, respingând apelurile revizioniste de restaurare a „granițelor istorice”. Acestea includ regiunea Nagorno-Karabah, anterior controlată de forțe pro-armene. Azerbaidjanul a recâștigat controlul asupra acestei regiuni după războiul din 2023, care a pus capăt unui conflict de peste trei decenii.

Opoziția critică această abordare și insistă că Erevanul ar trebui să susțină dreptul etnicilor armeni din Nagorno-Karabah, care au fost forțați să fugă, de a reveni la casele lor. Autoritățile acuză opoziția că, prin retorica sa, împinge țara spre un nou conflict cu Azerbaidjan.

În ciuda tensiunilor, 71% dintre participanții la sondajul IRI consideră că alegerile vor fi libere și corecte, iar 61% cred că țara se îndreaptă în direcția corectă. 17% dintre respondenți consideră securitatea la frontiere drept principala provocare pentru Armenia.