Vot de încredere ratat: Franța a rămas fără guvern

Guvernul francez a căzut în urma unui vot de neîncredere al deputaților de la Paris: 364 de parlamentari s-au pronunțat împotriva echipei premierului François Bayrou, 194 au susținut executivul iar 15 s-au abținut. ”Prim-ministrul trebuie să înainteze președintelui Republicii demisia guvernului”, a anunțat președinta Adunării Naționale (camera deputaților francezi), Yaël Braun-Pivet, la încheierea ședinței. Președinția ”a luat act” de căderea prim-ministrului iar șeful statului ”va desemna un succesor în zilele imediat următoare”, a transmis Palatul Élysée.

Prăbușirea guvernului Bayrou îl obligă pe președintele Emmanuel Macron să caute un al patrulea prim-ministru în mai puțin de un an. Mandatul de premier va fi depus la Palatul Élysée mâine dimineață (marți, 9 septembrie 2025) la ora 8 iar președintele ar urma să se adreseze națiunii în cursul serii, ceea ce, scrie Liberation, arată că Macron are intenția de a reacționa rapid la situația de criză generată.

Probleme economice majore, soluții respinse

Prim-ministrul François Bayrou, un centrist veteran aflat în funcție de doar nouă luni, ceruse votul de încredere pentru a forța adoptarea unor măsuri de austeritate menite să echilibreze datoriile și deficitul fiscal în creștere ale Franței. Cererea a venit oarecum neașteptat, în condițiile în care reticența opoziției parlamentare și fragilitatea echipei sale erau evidente.

În mesajul transmis deputaților, Bayrou le-a atras atenția că se confruntă ”nu cu o întrebare politică, ci cu una istorică”, care va modela viitorul Franței. Nu decizia de a convoca votul a fost hazardată ci, dimpotrivă, ”cel mai mare risc ar fi să nu îți asumi niciun risc, să lași lucrurile să continue așa cum sunt, să faci politică după tiparul obișnuit”.

Executivul de la Paris s-a confruntat cu dificultăți în adoptarea unor reforme pe care le consideră urgent necesare, în condițiile în care țara traversează o criză fiscală din ce în ce mai gravă: reduceri ale cheltuielilor publice, în 2026, în valoare totală de 44 miliarde de euro. Datoria publică s-a ridicat în primul trimestru din 2025 la peste 3300 de miliarde de euro, adică aproximativ 114% din PIB.

Între timp, deficitul Franței a ajuns anul trecut la 5,8% din PIB, mult peste ținta oficială a Uniunii Europene de 3%. Printre măsurile contestate a fost și intenția lui Bayrou de a elimina două zile libere legale.

Moțiune anti-Macron din zona stângă

Emmanuel Macron a convocat alegeri anticipate în iunie 2024, iar de atunci parlamentul este împărțit în trei grupuri (stânga, centrul și extrema dreaptă) fără o majoritate. Balansul acesta a generat un blocaj în privința politicilor economice și a îngreunat adoptarea bugetului de anul viitor. O nouă rundă electorală anticipată nu ar fi tocmai soluția dorită de Macron, în condițiile în care sondajele indică un sprijin popular consistent pentru Marine Le Pen și partidul pe care îl conduce din umbră, Adunarea Națională (RN).

”Bayrou voia un ceas al adevărului, cred că l-a avut”, l-a ironizat Mathilde Panot, șefa grupului parlamentar La France Insoumise, stânga radicală și populistă. LFI va depune ”chiar mâine” o ”moțiune de destituire a președintelui Republicii”. Mandatul actualului șef al statului durează până în 2027. ”Căderea lui François Bayrou și a camarilei austerității este o gură de aer pentru francezi”, a scris și Fabien Roussel, secretarul național al Partidului Comunist Francez (PCF) pe X. ”Este o victorie pentru toți cei care refuză să fie atinse serviciile publice și zilele libere”.

Liderul deputaților socialiști, Boris Vallaud, afirmă că partidul pe care îl reprezintă este disponibil ”pentru exercițiul responsabilităților. Când răstorni un guvern, când formulezi propuneri, ești pregătit să le pui în aplicare și să dai socoteală pentru ele”. Tot din partea stângă a spectrului politic, ecologiștii cred că unele soluții guvernamentale sunt de acum posibile în actuala formulă parlamengtară ”dar acestea ar presupune totuși o formă de miracol”. Secretara națională a Ecologiștilor, Marine Tondelier, i-a cerut șefului statului să îi primească pe toți liderii partidelor de stânga înainte de a numi un nou prim-ministru și chiar crede că la Matignon ar putea fi instalat un premier socialist și ecologist.

Le Pen cere alegeri anticipate

Deocamdată, singura luare de poziție la vârful opoziției euroscpetice naționaliste de dreapta a fost telegrafică și a venit din partea șefului formațiunii Jordan Bardella. ”Pagina guvernului Bayrou este de acum întoarsă”, a scris președintele RN pe rețeaua X. ”Schimbarea nu mai așteaptă: să vorbim despre viitorul țării!”, adaugă Bardella, care mai anunță că va avea o intervenție publică mâine dimineață.

Anterior, Marine Le Pen a acuzat guvernul că se menține la putere doar de dragul puterii. ”Țara nu mai este guvernată, ci doar administrată”, a comentat lidera dreptei populiste și i-a cerut președintelui să dizolve parlamentul și să convoace alegeri anticipate.

În plus, Le Pen a exclus disponibilitatea de a susține un candidat de centru-dreapta la șefia Guvernului. Desigur, RN nu intenționează să se alieze cu formațiunile de stânga - și nici acestea din urmă nu au o asemenea intenție.

Germania crede că motorul european va continua

Înaintea votului de astăzi (luni, 8 septembrie 2025), un purtător de cuvânt al guvernului federal de la Berlin a insistat că Germania este relaxată în privința efectelor potențiale ale instabilității franceze asupra zonei euro. ”Nu există motive de îngrijorare” întrucât stabilitatea zonei euro depinde de mulți membri, nu doar de Franța. ”Statul francez va continua să funcționeze și să acționeze”, a spus oficialul german, convins că atât capacitatea ambelor țări de a acționa cât și schimburile bilaterale vor rămâne nealterate.

Zilele agitate din Franța nu s-au încheiat, însă: pentru miercuri a fost lansat un apel la grevă generală care să ”blocheze” țara. Manifestații sindicale sunt anunțate și pentru 18 septembrie.