Vorbiţi pînă nu mai puteţi!

Utilizarea celularelor este de-acum permisă – rămînînd la discreţia companiei aeriene cu care zburaţi să permită sau nu deschiderea în timpul zborului a telefonului mobil şi a laptop-ului, companiile neputînd ignora nici „dorinţa pasagerilor”, nici „realităţile vieţii moderne”.

Luaţi-vă aşadar rămas bun de la lectura, de la aţipeala sau chiar somnul tihnit ori pur şi simplu de la contemplarea geografiei norilor pe timp de zbor. În viitor vecinul Dumneavoastră va putea vorbi după pofta inimii la telefon, veţi putea afla multe despre afacerile sale, despre familie, viaţa personală, despre cît este de important el sau ea şi desigur, cum se putea altfel, interlocutorul de la celălalt capăt al nevăzutului fir, legătura făcîndu-se „via satelit”.

Condiţia telefonatului de la mare înălţime este ca antenele să nu se afle la sol. Lufthansa şi Air Berlin, ca şi alte companii mari între care Air France, din respect pentru liniştea călătorilor, au renunţat deocamdată să dea curs ofertei Comisiei Uniunii Europene. Ceea ce confirmă din nou impresia că deşi situaţiile în care „oferta dictează cererea” devin tot mai numeroase şi insidioase, ele pot fi încă evitate.

Că aşa stau lucrurile m-a convins „la sol” un afiş publicitar expus în staţiile de autobuz: un adolescent , aşternut pur şi simplu pe treptele unui edificiu oarecare, vorbeşte la telefon.

În mod bizar însă, trupul său aplatizat creează impresia unui corp de gumă din care a ieşit aerul. Braţele, umerii pieptul şi capul sunt încă normale, vii, dar promit şi ele – dacă se dă curs sloganului publicitar – să se „dezumfle”: Germania trăncăneşte pînă nu mai poate sau, într-o traducere ceva mai îngrijită - deşi sintagma de pe afiş face parte din limbajul familiar – Germania vorbeşte pînă la epuizare … pe un preţ de nimic.

Cum însă la mare altitudine şi preţurile cresc – autorităţile europene care veghează asupra telefoniei mobile se aşteaptă din partea ofertanţilor la o reglementare transparentă şi inovativă a costurilor rezervîndu-şi dreptul de a interveni doar cînd acestea sunt prea pipărate.

Oricum, deschiderea celularelor se va putea face doar la o înălţime de peste 3000 de metri pentru a nu perturba manevrele de decolare şi aterizare.

Revenind cu picioarele pe pămînt dintr-un zbor în care din toate părţile am fost bruiaţi de conversaţiile vecinilor, nu vom mai fi cu certitudine deranjaţi în tren, în tramvai, pe stradă, de logoreea generalizată fiindcă, nu-i aşa, parafrazîndu-l pe raţionalistul Descartes, s-ar putea spune acum, după ce utilizarea telefoanelor mobile este permisă şi în avion : cu cît deschid mai des celularul, dau SMS-uri sau scriu bloguri pentru atît mai mulţi… exist!