Vor suferi românii la iarnă de frig? | România | DW | 28.07.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Opinie

Vor suferi românii la iarnă de frig?

Posibilitatea țării de a deveni independentă energetic a fost mereu boicotată și nu există semne de schimbare.

Bucureștiul nu a avut nimic de obiectat față de ideea Comisiei Europene de reducere a consumului de gaz cu 15% între 1 august 2022 și 31 martie 2023, cu toate că mulți dintre cei veniți din frigul comunist se declară consternați de soluție.

În general, România e de acord cu toate politicile europene, pe care ulterior le boicotează cum și cât poate. Portugalia, Spania, Grecia, Polonia, Ungaria, Cipru și Malta s-au opus. Majoritatea sunt state sudice în care iarna e blândă și nu par dispuse să-și cedeze excedentele țărilor nordice. Polonia și Ungaria au poziții similare, dar din motive diferite. Polonia a muncit ani de zile să-și asigure diversitatea energetică, în vreme ce Ungaria cumpără aproape tot gazul de care are nevoie din Rusia, prin conducta care traversează Bulgaria și Serbia.

În România, mai mulți social-democrați s-au plâns că ministrul Energiei, liberalul Virgil Popescu nu a cerut mandat din partea coaliției de guvernământ înainte de a merge la discuțiile de la Bruxelles. Solidaritatea europeană în fața șantajului rusesc nu este neapărat binevenită în România și politicienii se tem că o eventuală impunere a reducerii consumului de gaz cu 15% ar duce la nemulțumiri. Deocamdată este vorba despre o acțiune voluntară, despre o recomandare, dar în funcție de evoluția crizei energetice s-ar putea ajunge la obligativitate, după cum a spus secretarul de stat George Niculescu din Ministerul Energiei, care a dat asigurări că România poate să facă faţă reducerii cu 15% a consumului de gaze. Oficialul a explicat că până pe 31 octombrie se va modifica Regulamentul referitor la planul de urgenţă, rolul şi responsabilităţile întreprinderilor care activează în domeniul gazelor naturale din România, precum și activităţile individuale ale entităţilor implicate în prevenirea situaţiilor de criză. Deocamdată, a explicat el, ,,consumatorii casnici, întreprinderile mici și mijlocii şi producătorii de energie termică nu vor fi afectaţi de această reducere a consumului”. În schimb, marii consumatori vor fi obligați să-și reducă din toamnă consumul ,,până la suportabilitatea tehnică a echipamentelor care sunt aferente acestor companii”.

Dacă Bruxelles-ul instituie starea de alertă la nivel european, măsura reducerii cu 15% a consumului devine obligatorie. În România, e puțin probabil ca o astfel de măsură să afecteze temperatura din case, mai ales că în iarna trecută, în orașele mari cartiere întregi au fost lăsate fără căldură și apă caldă. Cei care și-au permis au trecut la încălzirea electrică, destui au suferit însă de frig. Creșterea prețurilor la gaz, i-ar putea face pe mulți să treacă de bună voie la soluții de economisire. În România, însă, mai mult de jumătate dintre gospodării nu sunt branșate la rețeaua de gaze și se încălzesc cu lemne sau alți combustibili solizi.

Pe de altă parte, liberalizarea completă a pieței de energie începând cu anul trecut, astfel încât prețul nu mai este stabilit de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie, ci aliniat celui din UE, determinat de cerere și ofertă, a dus la facturi greu de achitat pentru majoritatea populației.

Potrivit grilelor recente, România are al treilea cel mai mare preț pentru energia electrică, de două ori mai mare față de Polonia, aproape 3 ori și jumătate mai mult decât spaniolii și portughezii, țări care au plafonat însă prețul la electricitate.

Între timp, cea mai mare termocentrală autohtonă, cea de la Mintia rămâne închisă și urmează să fie scoasă la licitație, fiindcă statul nu poate suporta retehnologizarea ei. Într-o perioadă în care țările își consolidează capacitățile strategice din acest sector, România folosește aceleași tactici de la începutul anilor 1990, când a amânat sine die terminarea reactoarelor de la Cernavodă, deși inclusiv canadienii, care au furnizat tehnologia se oferiseră să investească alături de stat. Independența energetică a țării, deși posibilă, a fost mereu lăsată pentru mai târziu de oameni ca social-democratul Iulian Iancu ales recent în conducerea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei. Iancu apare în telegramele Wikileaks drept un politician „controlat de Gazprom”, iar legile promovate de el în parlament cu susținerea partidului din care provine mergeau în această direcție.

Vă mai recomandăm