1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Vor fi alegeri anticipate?

Horaţiu Pepine10 martie 2005

Alianţa DA s-a declarat aseară, după întrunirea Consiliului Naţional de Conducere, reticentă faţă de ideea alegerilor anticipate. Liderii Alianţei au explicat că alegerile anticipate nu sînt din punctul lor de vedere o prioritate politică, dar s-au putut totuşi descifra diferenţe de nuanţă între liberali şi democraţi

https://p.dw.com/p/B34w
Liderii liberali nu agrează ideea alegerilor antcipate
Liderii liberali nu agrează ideea alegerilor antcipateImagine: DW

Liberalii mai cu seamă au comentat cu neplăcere ideile preşedintelui Băsescu cu privire la organizarea de alegeri anticipate în această toamnă. Ei au precizat că sînt preocupaţi în primul rînd de integrarea europeană, care nu mai îngăduie şi alte discuţii politice. “Avem două momente extrem de importante – a spus Eugen Nicolăescu, purtător de cuvînt al PNL - sfîrşitul lui aprilie, cînd vom semna tratatul de aderare, şi luna octombrie, cînd vom avea raportul de ţară al Comisiei Europene referitor la România. Pînă în octombrie, Guvernul trebuie să muncească foarte mult, pentru că dacă vom avea un raport defavorabil, se vor aplica acele clauze de salvgardare, care ne întîrzie integrarea”, a încheiat politicianul liberal.

Democraţii au fost rîndul lor reticenţi în a discuta despre oportunitatea alegerilor anticipate, dar nu au exclus-o cu atîta claritate ca liberalii. Radu Berceanu a confirmat în linii mari punctul de vedere al PNL, dar a făcut-o mai mult cu grija de a nu da impresia că Alianţa ar fi minată de divergenţe grave.

Liberalii şi democraţii au fost oarecum somaţi să facă aceste clarificări de partenerii din coaliţia guvernamentală de UDMR şi PUR. Umaniştii se tem de anticipate întrucît nu ar mai intra în Parlament. Intrarea UDMR ar fi iarăşi problematică ţinînd seama de mişcarea centrifugă din maghiarime şi care contestă acestei formaţiuni dreptul exclusiv de a o reprezenta în Parlamentul de la Bucureşti. Cele două grupări militează deschis împotriva anticipatelor.

Liberalii manifestă la rîndul lor o stare de automulţumire. Este pentru prima dată cînd, după 1989, oferă ţării un prim ministru, demnitarii şi-au făcut proiecte, unii miniştrii au făcut chiar progrese semnificative cum este ministrul de finanţe sau cel al agriculturii, aşa încît nu li se pare uşor să renunţe atît de devreme la ceea ce au început. Argumentul principal, acela că integrarea europeană nu îngăduie abateri de la traseu are multă greutate, dar nu ţine totuşi cont de dificultăţile deja previzibile. Un atac frontal împotriva corupţiei şi mai ales împotriva magistraţilor corupţi va fi greu de intreprins fără o majoritate politică pe deplin solidară.

Democraţii sînt mult mai receptivi la ideile lui Traian Băsescu, dar deocamdată nu au argumente foarte convingătoare care să le susţină. De fapt alegerile anticipate au un sens nu atît din perspectiva unei crize de guvern, ci din aceea a unui proiect politic mai îndrăzneţ, unul care îşi propune schimbarea din temelii a regimului politic instaurat în România după 1989, aşa numitul regim Iliescu şi care cuprinde deopotrivă structuri politice, administrative, economice şi judiciare. S-a văzut că integrarea europeană în sensul ei strict politic şi juridic nu garantează că aceste schimbări se vor face pe termen scurt.