Promisiuni marca VW

De aici se vede bine oraşul-auto: pentru prima oară de la izucnirea scandalului, la mijlocul lunii septembrie, Volkswagen a organizat cea dintâi conferinţă de presă în aşa-numitul MobileLife-Campus, unde se află propria universitate. Un gest simbol, care să sugereze că viitorul e mai important decât trecutul? Supoziţie parţial adevărată. Conducerea concernului trebuie să explice detaliat cum s-a ajuns la manipularea valorilor noxelor emise, care afectează peste 11 milioane de unităţi dotate cu motoare diesel.

Clarificările vor avea nevoie de timp. Peste 100 de Terabyte de date - echivalentul a 50 de milioane de cărţi digitalizate - au fost securizate, a anunţat şeful Consiliului de Supraveghere, Hans Dieter Pötsch, la întâlnirea de joi cu jurnaliştii. 450 de exeperţi interni şi externi evaluează datele. "Totul va fi expus pe masă, nimic nu va fi ascuns sub preş", a promis Pötsch, care a fost ani la rând unul dintre apropiaţii longevivului şef al VW, Martin Winterkorn.

"Criza, pe post de catalizator"

Pötsch a spus însă şi că nimeni dintre angajaţi nu şi-ar fi putut imagina vreodată că s-ar putea ajunge la o asemenea situaţie, devenită practic "cea mai mare provocare din istoria companiei". Pe acţionarii, care în ultimele două luni şi jumătate au asistat neputincioşi la căderea dramatică a acţiunilor, şeful Consiliului de Supraveghere i-a asigurat că chiar "şi în acest zile atât de tulburi, concernul funcţionează fără îngrădiri." Şi şeful concernului, Matthias Müller, s-a arătat optimist: "facem tot posibilul pentru a manageria situația. Nu vom accepta nici un moment, ca actuala criză să ne paralizeze". Din contră, ea poate deveni "un catalizator pentru schimbarea" de care Volkswagen are nevoie.

Cum s-a putut ajunge însă la o manipulare de asemenea proporţii? Cine a ştiut? Nu erau managerii de top informaţi? Răspunsurlile oferite de Hans Dieter Pötsch sunt mai puţin euforice. Potrivit declaraţiilor sale, cauzele rezidă în trei factori: "greşeli individuale şi eşecuri personale ale unor angajaţi izolaţi, puncte slabe în anumite etape ale producţiei şi atitudinea din anumite zone ale companiei de a tolera încălcarea regulilor." Cu toate aceastea, conducerea concernului rămâne la convingerea că "doar un număr redus de angajaţi" a contribuit la manipulările condamnabile. În acest moment, nu pot fi date publicităţii numele vinovaţilor, întrucât ancheta este în plină desfăşurare şi primează prezumţia de nevinovăţie. "Grija este mai importantă decât viteza", a mai spus Pötsch şi a solicitat ceva mai multă răbdare. Până la 21 aprilie anul viitor, când va avea loc Adunarea Generală a Acţionarilor, se doreşte finalizarea anchetei, pentru a putea prezenta acţionarilor un raport detaliat.

Cum s-a ajuns la manipulare

Primele fisuri sunt vizibile deja, în ceea ce Volkswagen numeşte "tematica noxelor", sau ceea ce în reţele de socializare circulă sub hashtagul #Dieselgate. Scandalul îşi are originea în anul 2005. Atunci concernul a decis să pornească o ofensivă diesel în SUA, întrucât acest segment de piaţă nu era bine reprezentat, iar motoarele VW pe benzină nu convinseseră prea mult cumpărătorii de peste ocean. Întrucât nu s-a găsit nici o cale pentru a respecta valorile stricte de noxe, s-a ales acest program care reducea valoarea reală a emisiilor în timpul controlului obligatoriu.

Ulterior, problema a fost soluţionată prin apariţia tehnologiei AdBlue, la care însă mai marii concernului au decis să nu apeleze. Şi astfel a avut loc manipularea. Avertismentele lansate în 2014 de autorităţile americane au fost ignorate. Aşa încât, bomba a explodat pe 3 septembrie anul acesta. Explozia a fost controlată însă timp de două săptămâni, dat fiind că la Frankfurt avea loc cel mai important târg auto, IAA. Dar, din 18 septembrie, pentru VW lumea se împarte în două perioade distincte: înainte şi după scandalul istoric.

Primii paşi într-o nouă epocă

Acum concernul se străduieşte să clarifice lucrurile şi să o ia de la capăt. La conferinţa de presă de la Wolfsburg, Matthias Müller a precizat că planul în cinci puncte prezentat în urmă cu câteva săptămâni este în plină desfăşurare. Importantă este recâştigarea încrederii clienţilor. În ianuarie încep acţiunuile de rechemare în service a maşinilor cu motoare manipulate, o acţiune care se va desfăţura pe parcursul întregului an. Nu se ştie încă ce costuri va avea de suportat concernul. Pentru mai multă siguranţă, VW a pus deoparte 6,7 miliarde de euro şi şi-a asigurat credite în valoare de 20 de miliarde de euro la bănci. În plus, bugetul de criză al concernului însumează alte 27 de miliarde de euro. Dar nimeni nu poate estima ce costuri vor surveni în urma proceselor, mai ales ales a celor intentate, în prima fază, în California.

Alte aspecte ale planului în 5 puncte ale lui Müller sunt "clarificarea fără echivoc" a scandalului manipulării, introducerea unor noi structuri în organizarea concernului, o nouă cultură de conducere şi o strategie pe termen lung până în anul 2025. Este evident că ambiţia predecesorului lui Müller, Winterkorn, de a poziţiona VW pe locul întâi în lume nu mai este pe lista priorităţilor. Müller mizează pe angajaţii concernului care se identifică cu Volkswagen şi cu automobilele produse. Müller nu s-a sfiit să îi critice pe predecesorii săi, anunţând că nu este nevoie de aplaudaci, ci de manageri şi tehnicieni care luptă cu argumente pentru proiectele lor. Acest discurs a fost dedicat "curioşilor, pionierilor. Viitorul VW aparţine curajoşilor. Avem nevoie de o bucată mai mare de Silicon Valley, combinată cu competenţa de la Wolfsburg, Ingolstadt, Stuttgart şi alte concerne de anvergură."