Vizitele lui Marcel Ciolacu și interesele cetățeanului
28 aprilie 2024
Încă de la plecarea premierului la Doha am fost anunțați că „dezvoltarea în România a unor proiecte de investiții în valoare de 15 miliarde de euro va fi pe agenda întrevederilor pe care premierul României, Marcel Ciolacu, și delegația oficială le vor avea în cadrul vizitei de lucru în Statul Qatar”.
Vizita avea deci o dimensiune economică prioritară. De aceea, ne-am fi așteptat ca în delegație să se afle reprezentanți la vârf ai comunității de afaceri din România și să se încheie, în prezența șefului guvernului român, contracte care să ofere conținut anunțului guvernamental.
Nu a fost să fie așa. În delegație s-au aflat diverși membri ai guvernului și șefi de instituții guvernamentale, dar nu și reprezentanții capitalului românesc, adică aceia care gestionează în fapt activitatea economică în țara noastră.
Pe de altă parte, a fost semnat un singur document bilateral, pe linie guvernamentală, anume un „Memorandum de înțelegere privind cooperarea în domeniul carantinei veterinare, importul și exportul de animale vii și păsări neafectate de epidemii și boli contagioase între Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor din România și Ministerul Municipalității din Statul Qatar”.
Nu s-a pus problema ca vizita să fie ocazia încheierii unor contracte pe linia oamenilor de afaceri.
Vizita premierului în Emiratele Arabe Unite a urmat același scenariu, anunțat de altfel de către guvern înaintea deplasării delegației domnlui Ciolacu la Abu Dhabi: „Consolidarea componentei economice, cu accent pe atragerea investițiilor emirateze, este un obiectiv important al vizitei de lucru a premierului Marcel Ciolacu în Emiratele Arabe Unite”.
Premierul, de altfel, anunța că „ne dorim să întărim relațiile de colaborare cu Emiratele Arabe Unite, din perspectivă politică și economică.
România continuă să atragă investitori emiratezi în infrastructura aeriană, modernizarea și extinderea Aeroportului Otopeni fiind un proiect viabil al colaborării noastre. Proiectele în domeniile digitalizării, energiei și agriculturii corespund, de asemenea, intereselor noastre”.
Delegația a fost formată tot din demnitari și șefi de instituții guvernamentale, evident fără prezența comunității de afaceri, iar în ceea ce privește încheierea unor eventuale acorduri bilaterale, din comunicatele guvernului am înțeles că „a fost discutată dezvoltarea dialogului bilateral la nivel de companii naționale care a avut ca rezultat concret schimbul de acorduri bilaterale în domeniul digitalizării și reglementării în telecomunicații”.
Formula utilizată – „schimbul de acorduri bilaterale” – este ușor neuzuală, dar din înregistrarea video de pe site-ul guvernului am înțeles că a fost vorba de semnarea a trei documente (o minută și două memorandumuri de înțelegere) pe linia unor instituții guvernamentale.
Nici în cazul vizitei de la Abu Dhabi, nu s-a pus problema încheierii unor contracte de afaceri în prezența șefului guvernului român.
De ce insist asupra problemei unor rezultate concrete ale unei vizite la un asemenea nivel politic? Răspunsul este simplu: pentru că așa fac toți cei din lumea din care România face parte în prezent, potrivit statutului său de membru al Uniunii Europene și al NATO.
Aliații și partenerii noștri nu își trimit șeful statului sau șeful guvernului în vizite de tatonare a disponibilității de cooperare a autorităților vizitate, pentru că de această etapă a tatonării și a pregătirii cadrului de cooperare se ocupă ministerele de linie și celelalte instituții guvernamentale, cu sprijinul direct al Ministerului Afacerilor Externe.
Mai mult, aliații și partenerii noștri își sprijină firmele și companiile în a intra pe piața statului vizitat și a derula activități concrete pe baze contractuale solide.
Iar semnarea de acorduri în prezența șefului guvernului (sau a șefului statului) este o formulă de susținere pentru mediul de afaceri.
Un singur exemplu în acest sens: la 23 mai 2008, președintele de atunci al Franței, Nicolas Sarkozy a făcut o vizită de câteva ore în Angola, însoțit de demnitari și de șefi de companii franceze, iar după discuțiile la nivel înalt, au fost semnate, în prezența șefilor de stat francez și angolez, zeci de acorduri de cooperare între companii din Franța și din Angola.
Este greu de știut dacă tipul acesta de vizită corespunde opțiunilor domnului Ciolacu, sau este produsul sfaturilor primite de la consilierii domniei sale.
Nu este lipsit de interes faptul că unul dintre consilierii săi personali, fostul premier Victor Ponta, a făcut o vizită de același tip în zona Golfului, în luna mai 2015, pe traseul deplasării aflându-se nu numai Qatar și Emiratele Arabe Unite, dar și Regatul Arabiei Saudite și Statul Kuweit.
Și atunci ca și acum, a fost tot vizită de tatonare a disponibilității de cooperare, cu implicarea doar a sectorului guvernamental și cu puține acorduri semnate (și numai pe palier guvernamental), ceea ce arată că formula de lucru urmată este inoperantă.
Sau poate că domnul Ciolacu este inspirat de modelul comportamental al fostului președinte Traian Băsescu, care, în lupta sa cu „cercurile de interese” și cu „mogulii” de presă, a exclus prezența oamenilor de afaceri români în vizitele pe care le-a făcut în străinătate.
Dincolo de aspectele economice, evident importante, a surprins puținătatea informațiilor legate de discuțiile părții române cu gazdele qatareze și, respectiv, emirateze despre principala criză care agită lumea Orientului Mijlociu, anume atentatul terorist al Hamas din 7 octombrie 2023 și reacția militară foarte dură a Israelului în Gaza.
În delegație s-a aflat și ministrul de Externe, doamna Luminița Odobescu, iar într-una dintre pozițiile sale publice, domnul Ciolacu afirma că „miniștrii care fac parte din delegație vor avea întrevederi oficiale cu omologii”.
Nu știm dacă doamna Odobescu a avut întrevederi cu omologii de la Doha și Abu Dhabi, întrucât Ministerul Afacerilor Externe nu a publicat pe pagina sa de internet niciun comunicat despre prezența ministrului în delegația premierului în zona Golfului. Sau poate a avut asemenea întrevederi, dar a dorit să țină informațiile pentru domnia sa!
Oricum, trebuie semnalat că statul Qatar are un rol esențial în demersurile diplomatice pentru realizarea unei încetări a focului în Gaza și pentru eliberarea ostatecilor luați de Hamas în cursul atentatului terorist de anul trecut.
Citește și: Un document secret al rușilor a ajuns pe mâna occidentalilor
La Doha se află de mult timp liderul Hamas, Ismail Haniyeh (loc în care a activat, de altfel, și predecesorul acestuia Khaled Meshaal), iar capitala qatareză a fost recent gazda unor importante demersuri diplomatice inclusiv cu prezența SUA.
La rândul lor, Emiratele Arabe Unite sunt unul dintre puținele state arabe care au stabilit relații diplomatice cu Israelul, în urma „Acordurilor Abraham”, semnate la Washington în septembrie 2020.
În ambele state de la Golf, vizita premierului Marcel Ciolacu ar fi putut avea o mult mai consistentă dimensiune diplomatică, pe măsura susținerii tradiționale de către România a eforturilor de reglementare durabilă a conflictului israeliano-palestinian.
De unde și întrebarea firească: vizitele externe ale domnului Marcel Ciolacu au fost, oare, în măsură să servească interesele concrete, dar și de prestigiu, ale cetățeanului român, inclusiv prin modul în care Guvernul a organizat dimensiunile economică și, respectiv, diplomatică ale deplasărilor în cele două state din zona Golfului?
Citiți articolul pe Presshub.ro.