Vizite şi crize

În încheierea vizitei sale de trei zile în Israel, ca prim premier al unui guvern străin, cancelarul Angela Merkel a ţinut un discurs în faţa Knessetului, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la fondarea statului Israel. Ziarele germane vorbesc despre un adevărat "miracol", referindu-se la relaţiile de strânsă prietenie dintre cele două state, la 60 de ani de la producerea Holocaustului în care au pierit şase milioane de evrei.

Pe urmele cancelarului Konrad Adenauer, care s-a întîlnit primul cu fondatorul statului Israel, Ben Gurion, punând bazele unor noi relaţii între cele două state, Angela Merkel a reuşit să depăşească cu suveranitate momentul dificil al discursului în Knesset, constată RHEIN NECKAR ZEITUNG din Heidelberg.

Dimpotrivă, LANDESZEITUNG din Lüneburg critică faptul că Angela Merkel nu a cerut concret ca Israelul să-şi înceteze politica de colonizare, iar NEUES DEUTSCHLAND din Berlin deplânge lipsa din discursul ţinut în Knesset a răspunderii pe care Israelul o poartă în conflictul din Orientul Apropiat, ceea ce îi va face pe palestinieni să declare din nou că situaţia din Orientul Apropiat este apreciată cu două unităţi de măsură.

O altă temă abordată în presa de astăzi este criza din Tibet. RHEIN ZEITUNG din Koblenz consideră că Beijingul greşeşte fundamental atunci când aruncă întreaga vină a tulburărilor, pe seama şefului spiritual al tibetanilor din exil, Dalai Lama, dat fiind că se ştie că acesta militează de decenii pentru pace şi împotriva urii de sorginte naţionalistă.

Conducătorii politici ai Vestului ar face bine să nu fie prezenţi la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice din China, atrage atenţia STUTTGARTER ZEITUNG, părere împărtăşită de altfel şi de ziarul francez LIBERATION.

În schimb LE Figaro din Paris crede că tocmai prin prezenţa politicienilor la Olimpiadă, China va deveni conştientă de îndatoririle ce-i revin ca putere mondială şi îşi va seama că trebuie să înceapă un dialog constructiv cu Dalai Lama.

Dacă respinge dialogul cu şeful tibetanilor din exil, conducerea chineză va comite o mare greşeală, dat fiind că acesta nu este un secesionist, ci cere doar autonomia pentru a salva cultura tibetană, opinează la Viena ziarul KURIER.

În legătură cu împlinirea a cinci ani de la începerea războiului din Irak, DE VOLKSKRANT din Haga este de părere că retragerea din Irak îl va pune în dificultate şi pe succesorul lui Bush, dat fiind că americanii nu-şi pot permite să mai rămân la nesfârşit în Irak, dar nu pot nici să se retragă pripit. La Washington se scontase pe o normalizare a situaţiei din Irak în decurs de doi ani.

"O palmă pentru Sarkozy" se intiulează un articol apărut în LES DERNIERES NOUVELLES d' ALSACE cu referire la pierderile înregistrate la alegerile municipale de partidul de guvernământ. Ziarul din Strasbourg critică ritmul ameţitor al introducerii unor noi reforme de când la conducere a venit preşedintele Nicolas Sarkozy, un tempo în care nu este greu să-ţi imaginezi că se vor aduce grave prejudicii procesului legislativ al democraţiei franceze. Cu cât se vor vinde însă alegătorilor mai multe iluzii şi promisiuni fără acoperire, cu atât prezenţa la urne va fi mai mică şi înfrângerile vor fi iminente.

În sfârşit ziarul LA TRIBUNE referindu-se la criza financiară mondială scrie că ceea ce părea la început a fi doar o criză imobiliară s-a transformat între timp şi într-o criză financiară ca şi a cursurilor de schimb. Lumea ar putea cădea într-o fază de depresiune ca în anii 30, avertizează ziarul parizian, referindu-se la mesajul celor trei organizaţii mondiale FMI, Banca Mondială şi OECD, iar SÜDDEUTSCHE ZEITUNG din München consideră că pe viitor va fi nevoie de reglementări mult mai severe pe pieţele financiare, ca şi de întărirea rolului autorităţilor statale de resort.