1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Vizita lui Martin Schulz provoacă dispute la Bucureşti

Horaţiu Pepine30 octombrie 2012

Democrat liberalii s-au arătat foarte nemulţumiţi de programul vizitei în România a preşedintelui PE, Martin Schulz, care ar fi de natură să ofere USL un avantaj de imagine.

https://p.dw.com/p/16Z2s
European Parliament President Martin Schulz holds a news conference during a European Union leaders summit in Brussels October 18, 2012. EU leaders will try to bridge deep differences over plans for a banking union at a summit on Thursday but no substantial decisions are expected, reviving concerns about complacency in tackling the three-year-old debt crisis. REUTERS/Eric Vidal (BELGIUM - Tags: POLITICS BUSINESS)
Imagine: Reuters

Preşedintele Parlamentului European, social-democratul german Martin Schulz, va rosti miercuri la Bucureşti un discurs în faţa Camerelor reunite. Este de aşteptat să se refere la  momentul de cumpănă în care se găseşte Uniunea Europeană şi la proiectul unificării politice. Mai mult ca altădată, asistăm la decizii politice care pretind opţiuni clare şi definitive. De exemplu, reformele solicitate de ministrul german de finanţe privitoare la controlul Comisiei Europene asupra bugetelor naţionale, se înscriu pe o linie ireversibilă a unificării politice. Cine crede că are motive să ezite, aşa cum este în primul rând Marea Britanie, va trebui să ia decizii clare şi lipsite de echivoc.

De aceea partizanii federalismului european se află într-o veritabilă campanie de persuasiune. Din acest punct de vedere nu există nicio diferenţă importantă, federaliştii de stânga şi federaliştii de dreapta fiind la fel de hotărâţi. De exemplu, în cadrul unui discurs ţinut în faţa Parlamentului European, social-democratul Martin Schulz a criticat aspru linia dreptei, dar cu scopul de arăta că reducerea bugetelor europene nu face decât să micşoreze sentimentul de solidaritate şi să pună în pericol proiectul federalist.

Aşadar este de aşteptat ca Martin Schulz să vorbească cu precădere despre proiectul european şi despre nevoia ca România să utilizeze într-o mult mai largă măsură fondurile de coeziune. Necazul este că România a utilizat atât de puţini bani din fondurile europene, încât nici nu pare să-şi dea seama dacă pierde ceva cu adevărat. După 5 ani de la aderare, nu se simte nici un efect al fondurilor structurale, ceea ce diminuează forţa unui argument integraţionist important. Aici în România, deschiderea pieţelor pentru forţa de muncă ar fi ceva mult mai sensibil.

În orice caz, după Congresul PPE, care s-a arătat responsabil cu organizarea dreptei, vizita lui Martin Schulz pare să aibă ca scop câştigarea stângii româneşti de partea federaliştilor entuziaşti. În România nu există propriu-zis eurosceptici, dar criza economică şi eşecurile româneşti din ultimii ani, au revigorat anumite circumspecţii, dacă nu cu privire la proiectul în sine, cel puţin în ce priveşte ritmul realizării lui. Este simptomatică mai ales discuţia despre calendarul adoptării monedei comune, care are însă consecinţe şi asupra altor aspecte ale politicii europene.

Dar chiar dacă sensul principal al vizitei nu are legătură  cu lupta politică din România, militanţii PDL s-au arătat foarte circumspecţi şi au cerut preşedintelui PE, Martin Schulz, să anuleze un punct din programul său care poate fi interpretat ca o susţinere morală a USL şi a lui Victor Ponta personal. Înaintea discursului de miercuri din Parlament, Martin Schulz îl va însoţi pe primul ministru Victor Ponta într-o vizită la staţia de epurare din Târgu Jiu, chiar în judeţul în care acesta candidează. Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a anunţat că în aceste împrejurări grupul său politic va refuza să se întâlnească cu oaspetele de la Bruxelles şi că îi va trimite acestuia o scrisoare de explicaţii.

Lăsând deoparte lipsa de politeţe a acestui gest, se poate vedea o neadecvare de perspectivă. Democrat liberalii, care şi-ar dori pesemne anihilirea morală a adversarilor politici, nu par să înţeleagă că disputa românească nu contează pentru federaliştii europeni decât în măsura în care pune în pericol proiectul comun.