Vizita lui Gerhard Schröder în România

Fără ca vizita în România a cancelarului Republicii Federale să ocupe spaţii în primele pagini ale marilor ziarele germane, care abordează cu precădere preconizatele reforme sociale din Germania, ea nu trece totuşi neobservată. O semnalează atât Frankfurter Allgemeine Zeitung cît şi Sueddeutsche Zeitung din Muenchen. Cel din urmă reliefa încă de ieri că, deplasându-se la mormântul de la Ceanu Mare al tatălui său, căzut, ca militar din Wehrmacht, în luptele din Transilvania din timpul celui de-al doilea război mondial, cancelarul Schroeder ar dori ”să nu fie deranjat de camere de luat vederi şi gazetari". Ambele ziare publică azi deopotrivă relatări, analize şi comentarii consacrate călătoriei lui Schroeder în România. ”În onoarea lui Fritz Schroeder”, titrează cotidianul bavarez un articol amintind că, împuşcat în octombrie 44, tatăl cancelarului a căzut în timp ce lupta ”pentru răul dezlănţuit”. Răul despre care e vorba este, fireşte, totalitarismul nazist. ”Fiul său ştie bine că, în timp ce gradatul Fritz Schroeder opunea rezistenţă pe meleagurile transilvane trupelor române şi armatei roşii au putut fi deportaţi şi asasinaţi în lagărul nazist de la Auschwitz 400.000 de evrei”, relevă ziarul. Potrivit căruia ”cancelarul ştie la fel de bine şi faptul că abia înfrîngerea” (trupelor hitleriste, deci a) generaţiei de căşti de oţel, din care a făcut parte tatăl său a deschis Germaniei drumul spre liberate şi bunăstare”. Cu toate acestea, cotidianul din Muenchen concede că gestul de pietate filial e ”omenesc şi corect”, iar memoria crimelor şi agresiunii comise de germani nu trebuie să interzică exprimarea ”suferinţei individuale şi a cinstirii” unui tată.

Acelaşi ziar publică sub titlul ”Estul îndepărtat al Europei” un articol, potrivit căruia ”aderarea Bulgariei şi României la UE în 2007 a devenit neîndoielnică”. Autorul se întreabă ce va urma apoi. ”Ucraina, Moldova, sau Rusia?” Ucraina, scrie ziarul ”a purces pe drumul contrar Bulgariei şi României, îndepărtîndu-se de vest, de NATO mai întîi şi acum şi de UE spre a se orienta, împreună cu Belarus, ”refugiul ultimului dictator european”, precum şi Kasachstan” spre marele frate slav, care e Rusia. Iar apele ”relaţiilor dintre occident şi Moscova sunt tulburate rău”. In ce priveşte ”mica Moldovă, cea mai săracă ţară de pe continent condusă de un preşedinte comunist se confruntă cu reescladarea tensiunilor cu separatiştii rusofoni din Transnistria. Care au avut recent obrăznicia de a închide curentul electric destinat restului Republicii Moldova...Clivajul de prosperitate dintre ţara de pe Nistru şi occident se va adânci după ce România va adera la Uniune. Din pricina identităţilor neclare ale oamenilor din aceste state, integrarea lor în Uniune va rămîne dificilă şi după ce fruntaşii regimurilor lor, Kucima, Lukaşenko şi comunistul Voronin îşi vor pierde puterea”, consideră ziarul din Muenchen. Care subliniază în concluzie ”necesitatea ca occidentul să intervină şi să se angajeze mai stăruitor decât până în prezent” în favoarea democratizării acestor state. ”E de datoria UE să le arate esteuropenilor că edificarea consecventă a statelor de drept, a societăţilor civile şi a economiei de piaţă le promite în final mai mult decât actuala lor pendulare dezorientată; context în care ar putea ajuta nu doar noile state membre din centrul Europei, ci şi Bulgaria şi România”.

Frankfurter Allgemeine Zeitung se foloseşte de prilejul vizitei lui Schroeder spre a lansa germanilor un apel energic şi o recomandare cordială de a investi în economia românească. Ziarul publică o amplă analiză consacrată evoluţiei economice româneşti, care, conţinînd datele ei de bază regretă handicapul creat de ”prezenţa mai amplă a olandezilor, francezilor şi americanilor pe piaţa românească”. Reliefînd că ”atât România şi Bulgaria sunt state politic stabile, membre ale NATO”, că sunt sărace, dar prezintă creşteri economice apreciabile şi au mari nevoi în special energetice şi infrastructurale, ziarul semnalează şi revendicările investitorilor germani. Care solicită înlăturarea barierelor în calea investiţiilor create în special de excesiva birocraţie şi corupţie afectând sistemul judiciar şi administrativ.

In rest ziarele germane şi occidentale se mai ocupă de situaţia complexă din Irak, în care ”liderul extremist şiit al Sadr joacă riscant pentru putere, mizând totul pe cartea militară”, înfrîngerea sa fiind, potrivit ziarului olandez de Volkskrant, şansa guvernului interimar Allawi de a demonstra că poate controla ţara. Osnabruecker Zeitung deplânge preţul ridicat al ţiţeiului şi cere controlarea mai asiduă a marilor concerne, în timp ce francezul Liberation crede că a descoperit reversul pozitiv al acestei medalii petroliere în eventualitatea ca, din cauza preţului pipărat al benzinei, preşedintele american Bush să piardă viitoarele alegeri.

Ziarele italiene Corriere de la Sera din Milano şi La Repubblica din Roma se întreabă cît de morală e decizia britanică de a permite clonarea de embrioni umani fie şi în scopuri medicale. ”A transforma fiinţa umană într-un mijloc în vederea realizării unui scop încalcă nu doar frontierele morale religioase, ci şi pe cele kantiene, care interzic prefacerea omului într-un obiect” e de părere ziarul roman.

Iar Neue Ruhr Neue Rhein Zeitung abordează procesul pentru atentatele de la 11 septembrie intentat la Hamburg marocanului Mounir el Motasadek. Ziarul nu atribuie vina pentru lacunele de credibilitate a dovezilor adunate împotriva islamistului din Hamburg depoziţiilor îndoielnice ale teroriştilor al Kaidei aflaţi după gratii în SUA, ci lipsei de cooperare a americanilor cu autorităţile judiciare germane. Din raţiuni de securitate guvernul SUA refuzase să permită interogarea directă a lui Ramzi Binalshib şi a lui Khaled Şeic Mohamed de către Curtea din Hamburg, tratându-l pe Ramzi Bin al Shib , potrivit ziarului din Essen ”ca şi cum ar fi proprietatea lor personală”. In consecinţă s-ar fi ivit "îndoieli" care, ”conform dreptului german, vor conduce la achitarea inculpatului. Chiar dacă e vinovat”.

Neîndoielnic criminali sunt giangiavizii (violatori, jefuitori şi ucigaşi) din Sudan. Cotidianele germane reiau azi semnalele de alarmă lansate ieri de organizaţii pentru apărarea drepturilor omului, precum Human Rights Watch. Ziarul berlinez Die Welt semnalează absurditatea "punerii lupilor paznici la stână", în speţă transformarea de către guvernul de la Khartoum a membrilor miliţiilor arabe "asasine", (care epurează etnic Darfurul), în "protectorii" populaţiei de ţărani africani din această provinicie vestică a Sudanului. Ziarul scrie textual: "guvernul de la Khartoum se concentrează acum să zăgăzuiască şi mai mult fluxul de informaţii din regiune transmis sporadic de observatorii neutrii şi de ziariştii prea puţini aflaţi la faţa locului".