Vine marele blocaj al hotărârilor din instanțe. Vacanța infractorilor după decizia CCR (analiză SpotMedia.ro) | România | DW | 09.04.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Vine marele blocaj al hotărârilor din instanțe. Vacanța infractorilor după decizia CCR (analiză SpotMedia.ro)

Sistemul judiciar se îndreaptă spre un autentic șoc atunci când va fi publicată în Monitorul Oficial decizia CCR care impune ca hotărârea judecătorească să fie motivată în fapt şi în drept la data pronunţării.

Decizia, luată pe 7 aprilie 2021 cu majoritate de voturi, stabilește că prin redactarea motivării după luarea deciziei, condamnatul este lipsit de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, îi este încălcat dreptul de acces la instanţă şi la un proces echitabil.

Textele de lege declarate neconstitutionale sunt art. 400 alin. (1), art. 405 alin. (3) şi art. 406 alin. (1) şi (2) din Codul de Procedură Penală.

Cum e acum

Până la intrarea în vigoare a acestei decizii procedura este, încă, următoarea:

-art 391 al 1 și 2 CPP – instanța deliberează și se pronunță în ziua când se încheie dezbaterile sau în cel mult 15 zile. Dacă este vorba despre o cauză complexă, pronunțarea poate fi amânată maximum 15 zile. Deci între momentul încheierii dezbaterilor și pronunțare nu pot trece mai mult de 30 de zile.

-art 400 CPP – rezultatul deliberării se consemnează într-o minută care este comunicată de președintele completului.

-art. 406 CPP– din momentul pronunțării până la redactarea hotărârii nu pot trece mai mult de 30 de zile.

Deci potrivit CPP, de la rămânerea în pronunțare a instanței până când condamnatul află de ce a intrat la pușcărie nu pot trece mai mult de 60 de zile în total.

Dar în practică se întâmplă adesea ca termenele, atât până la pronunțare, cât mai ales până la redactarea hotărârii, să fie încălcate.

Au existat cazuri extreme în care condamnați cu pedepse mici au ieșit din pușcărie fără să fi primit hotărârea. Un exemplu recent care a făcut vâlvă a fost chiar dosarul „Ferma Băneasa”, motivat după aproape 4 luni de la pronunțare.

Situația nu este întotdeauna imputabilă judecătorilor, având în vedere gradul uriaș de încărcare din instanțe.

Deci încărcătura medie a unui judecător ICCJ depășește 1.000 de dosare, a unui judecător de Curte de Apel e peste 500, la tribunale peste 600, iar la judecătorii peste 1.000. Sunt aproape 700 de posturi vacante, între care cele mai multe la tribunale.

Și cifrele de mai sus nu iau în calcul detașările și delegările. Iar situația din secțiile penale este mai rea decât media. În țările cu sisteme funcționale, încărcarea este în jur de 100 de dosare/judecător.

În aceste condiții, cu logistica deficitară, este greu de imputat judecătorilor că nu reușesc să respecte întocmai termenele, mai ales în cazul dosarelor complexe cu sute de volume. Întârzierile foarte mari sunt, desigur, culpabile indiferent de circumstanțe.

Blocarea pronunțărilor

După ce decizia CCR va fi publicată în Monitorul Oficial, nimeni nu va mai putea fi condamnat sau achitat fără a primi concomitent și motivele în fapt și în drept ale hotărârii completului.

Nu e clar deocamdată dacă este vorba doar despre hotărârea din apel, care este pusă în executare, sau motivarea CCR va viza și decizia de la fond. Ceea ce ar fi un cataclism pentru judecătoriile care de multe ori nici măcar nu au secții penale, ci mixte, și cea mai mare încărcătură.

Puteţi citi articolul integral AICI.