Viitorul Ucrainei: Pace doar în schimbul teritoriilor? | Global | DW | 07.11.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

Viitorul Ucrainei: Pace doar în schimbul teritoriilor?

Moartea şi distrugerile nu contenesc în Ucraina. Nici Moscova, nici Kievul nu vor să iniţieze tratative. Dar vestul face presiuni tot mai mari să se ajungă la o înţelegere.

Distrugeri la Kiev

Distrugeri la Kiev

Războiul din Ucraina se află într-o situaţie de pat. Pe de-o parte armata ucraineană a reuşit, şi cu ajutorul armamentului din vest, să recucerească nişte teritorii mai ample ocupate de ruşi. Dar pe de alta, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, nu se dă înapoi de la nimic. El a ordonat distrugerea ţintită a infrastructurii civile şi ameninţă că va recurge la armament nuclear.

Mai ales acum, în pragul iernii, se impun următoarele  întrebări: cât timp va mai continua războiul? Cum ar putea el să se încheie şi cu ce rezultat?

Soluţia militară

În linii mari există două şcoli de gândire. Potrivit uneia din ele, soluţia nu poate fi decât militară. Ucraina trebuie să alunge cu mijloace militare Rusia din toate teritoriile pe care le-a ocupat, inclusiv din Crimeea. Abia apoi s-ar putea iniţia tratative cu Rusia. Această poziţie este susţinută mai ales de guvernul ucrainean, şi nu-i de mirare.

Ucraina, refugiaţi

Războiul din Ucraina a produs deja milioane de refugiaţi

Aceasta este şi poziţia preponderentă a ţărilor care se află aproape de graniţa vestică a Rusiei, care se simt ameninţate de Moscova, de exemplu a ţărilor baltice şi a Poloniei. Aceste ţări cred că orice concesie făcută Moscovei ar fi interpretată drept un semn de slăbiciune, fiind şi o încurajare pentru alte invazii.

O poziţie asemănătoare a adoptat şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Într-un interviu acordat DW la mijlocul lunii octombrie, el a declarat că Ucraina trebuie să "câştige" războiul. Dar el nu a precizat exact ce înseamnă "a câştiga". În acest scop, statele membre ale NATO "trebuie să asigure atât sprijin cât este necesar şi atât timp cât este necesar". Indirect, el a refuzat orice concesii. "Nu trebuie să uităm: când preşedintele Putin încetează luptele, va exista pace. Dacă Ucraina va pune capăt luptei, va înceta să mai existe ca stat independent", a declarat oficialul.

În Germania, şefa diplomaţiei, ecologista Annalena Baerbock, se numără printre cei care insistă ca Rusia să retrocedeze Ucrainei toate teritoriile cucerite. Orice "disponibilitate spre compromis" ar fi o "naivitate", care a eşuat deja atunci când Rusia a anexat Crimeea, a declarat ea la sfârşitul lunii octombrie.

Sunt cedările teritoriale un tabu?

Dar mai există şi o altă şcoală de gândire. Potrivit acesteia, Rusia nu poate fi înfrântă în Ucraina cu mijloace militare fiindcă, la nevoie, are asul nuclear în mânecă.

Politologul Johannes Varwick de la Universitatea din Halle a declarat pentru DW că "eliberarea completă a Ucrainei" este "un obiectiv maximalist" şi a subliniat că-l consideră "nerealist". Fiindcă aceasta ar însemna fie un război de uzură, cu nenumărate victime, întins pe mulţi ani, fie o escaladare nucleară la un moment dat.

Vocile din vest care fac presiuni asupra Ucrainei să accepte compromisuri s-au împuţinat, mai ales de la contraofensiva cu succes a armatei ucrainene, care a debutat la sfârşitul verii. Probabil din dorinţa de a nu submina moralul trupelor Kievului.

Situaţia pe frontul din estul Ucrainei la începutul lunii noiembrie

Situaţia pe frontul din estul Ucrainei la începutul lunii noiembrie

Totuşi, câţiva s-au exprimat în acest sens. Fostul ministru de Externe american, Henry Kissinger, a sfătuit Ucraina să cedeze Rusiei teritorii în schimbul păcii, revenind asupra solicitării în iulie. În Germania, filosoful Richard David Precht a solicitat acelaşi lucru, insistând în ultima vreme ca Ucraina să renunţe la planul său de a adera la NATO. El şi alte personalităţi cunoscute, între care scriitoarea Juli Zeh şi generalul în retragere Erich Vad, au solicitat în iulie un "atac concertat" în vederea începerii negocierilor de pace. Pe scena politică, mai ales formaţiunea populistă de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) şi formaţiunea Stânga (Die Linke) au cerut acelaşi lucru. Şi un reprezentant de marcă al Uniunii Creştin Democrate, Michael Kretschmer, care este premierul landului Saxonia, a cerut tratative de pace, dar vocea sa este solitară în partid.

Germania refuză în continuare să livreze tancuri

Guvernul federal de la Berlin lasă oficial în seama Ucrainei să decidă dacă şi când vrea să negocieze cu Rusia şi dacă ar fi dispusă să facă Rusiei concesii. Cabinetul condus de Olaf Scholz nu vrea să exercite presiuni asupra Kievului.

Ucraina | Olaf Scholz şi Volodimir Zelenski

Olaf Scholz nu aprobă ajutorul militar cerut de Kiev

Cu toate acestea, coaliţia de la Berlin, formată din social-democraţi, ecologişti şi liberali, nu are o poziţie unitară faţă de conflictul din Ucraina. Ecologiştii, iniţial pacifişti, s-au dovedit a fi cei mai mari adepţi ai livrărilor germane de armament în Ucraina. În schimb, cancelarul Olaf Scholz gândeşte altfel, şi asta se poate vedea din faptul că refuză până astăzi să livreze Ucrainei tancuri şi trasportoare blindate, deşi Kievul le cere mai mult decât insistent.

În Germania tot mai mulţi vor negocieri

Preşedintele Ucrainei vrea în orice caz să continue lupta "până la capăt" şi speră că va fi în continuare sprijinit din străinătate. Dar acest sprijin depinde şi de starea de spirit a societăţilor din vest. Acestea suferă din pricina penuriei de energie şi a inflaţiei, care sunt în parte o urmare directă a războiului. În plus, numeroase oraşe nu mai au capacitatea de a oferi găzduire refugiaţilor ucraineni.

Germania Cottbus

Oraşul Cottbus a declarat că nu mai poate găzdui niciun refugiat ucrainean

În Germania, sprijinul pentru sancţiunile împotriva Rusiei şi livrările de arme către Ucraina se erodează încet, după cum arată şi sondajul ARD-Deutschlandtrend realizat la începutul lunii noiembrie. Acelaşi sondaj arată că 55 la sută din cei chestionaţi sunt de părere că eforturile diplomatice pentru încetarea războiului "nu sunt suficiente". Aceasta este o creştere de 14 la sută, comparativ cu luna iunie.

Presiunile în vederea unor negocieri de pace cresc şi în SUA, ţara care acordă cel mai substanţial sprijin Ucrainei. Iar aceste presiuni vor creşte dacă republicanii vor câştiga alegerile parţiale. Kevin McCarthy, liderul grupului parlamentar republican din Camera Reprezentanţilor, a declarat recent: "Cred că oamenii nu vor să se afle în recesiune şi să acorde Ucrainei un cec în alb."

Cum va fi în viitor?

Deocamdată, niciuna din părţi nu este dispusă să poarte tratative. Ucraina speră că-şi va putea recuceri din teritorii, Rusia aplică o tactică de măcinare şi descurajare a adversarului. Cu toate acestea, şi în Germania oamenii sunt preocupaţi de modul în care lucrurile ar putea continua.

Ucraina: Viaţa în tranşee, între două atacuri

Politologul Johannes Varwick recomandă scenei politice de la Berlin să fie "solidară cu Ucraina, dar să mizeze concomitent nu pe o victorie militară asupra Rusieiz, ci pe o armonizare a intereselor." În opinia sa, este posibil "un statut de neutralitate pentru Ucraina, suportabil pentru Rusia, care conţine şi garanţii de securitate pentru Ucraina". El crede că "vor exista şi modificări de ordin teritorial în Ucraina, pe care să nu le recunoaştem din perspectiva dreptului internaţional, dar pe care ar trebui să le acceptăm temporar ca modus vivendi". În cele din urmă, şi sancţiunile ar trebui privite ca un element care poate fi înlăturat, astfel încât Rusia să poată iarăşi face afaceri cu vestul, consideră profesorul.