Victorie a la Pirus?
26 noiembrie 2003Publicitate
Consultările bugetare din Bundestagul german au fost şi continuă să fie umbrite, desigur, de controversata decizie a miniştrilor de finanţe din zona euro, de a renunţa la sancţionarea Germaniei şi Franţei, care au încălcat ani de zile şi vor continua să încalce regulile pactului de stabilitate. Reguli, care precizează că o economie naţională nu-şi poate permite un deficit bugetar depăşind 3 procente din PIB. Decizia adoptată la Bruxelles, de miniştrii de finanţe europeni s-a soldat cu recriminări şi confuzie în restul Europei, la Comisia Europeană, şi, bineînţeles şi pe scena polticiă germană. Dar, cum au reacţionat principalele formaţiuni politice reprezentate în parlamentul berlinez la marea îngăduinţă manifestată de majoritatea miniştrilor europeni şi ce efecte a avut hotărîrea asupra dezbaterilor bugetare germane?
Nu se ştie dacă ministrul german de finanţe, social-democratul Hans Eichel, se aştepta să fie elogiat şi celebrat. Probabil că nu. Dar nu e probabil să-şi imaginat anvergura şi vehemenţa criticilor lansate la adresa lui. Fiindcă repurtase o izbîndă totală la Bruxelles, unde se impusese, împreună cu omologul său francez, obţinînd, spre masiva iritare a Comisiei Europene, renunţarea la pedepsirea Germaniei şi Franţei din pricina deficitielor lor bugetare excesive. Date fiind însă implicaţiile pe termen lung, în special asupra stabilităţii monedei euro, ale acestei decizii politice subminînd sistemul, bazat pe reguli, al comunităţii economice europene, succesul obţinut de Eichel e apreciat de opoziţia de centru-dreapta din Germania drept o victorie a la Pirus. Ba chiar drept o catasrofă sadea.
In debutul dezbaterilor bugetare, care vor dura pînă vineri, Uniunea Crştin Democrată a acuzat coaliţia guvernamentală de stînga de la Berlin, că a împins cea mai mare economie europeană spre marginea prăpastiei, în pragul falimentului de stat. La rîndul lor, social-democraţii şi ecologiştii aflaţi la putere au lansat opoziţiei un apel, cerîndu-i să coopereze la adoptarea bugetului şi a legislaţiei reformiste în domeniul fiscal şi al pieţii muncii.
Proiectul bugetar pe anul viitor prezentat de guvern prevede cheltuieli în valoare de 257 de miliarde de euro, din care 30 de miliarde de euro urmează să fie acoperite prin contractarea unor noi datorii. Intrucît suma investiţiilor e net mai redusă, atingînd doar 24 de miliarde, guvernul s-a văzut nevoit să constate oficial existenţa unei dereglări macroeconomice, spre a nu încălca prevederile constituţionale interzicînd debite ce depăşesc noile plasamente de capital.
Opoziţia, care controlează Bundesratul, camera superioară a parlamentului federal, refuzase iniţial dezbaterea bugetară în Bundestag, optînd în favoarea discutării legilor în comisiile de mediere dintre cele două camere ale forului legislativ. In camera inferioară social-democraţii şi ecologiştii au impus însă discuţia. In consecinţă, expertul bugetar creştin-democrat a lansat un masiv rechizitoriu la adresa stîngii guvernamentale, care, potrivit lui Dietrich Austermann a prezentat cel mai rău proiect de buget din întreaga epocă postbelică. Ministrul de finanţe, a spus Austermann, "a slăbit uniunea monetară europeană. Ministrul de finanţe", a mai subliniat el textual, "sărăceşte an de an Germania. Deşi invocă permanent consolidarea bugetului, ministrul de finanţe, se înglodează tot mai rău în datorii, distrugînd baza economică a ţării, în timp ce cancelarul Germaniei stă de şase".
Opoziţia consideră că actualul proiect bugetar pe lîngă carenţele lui actuale îşi asumă riscuri suplimentare majore, întrucît creşterea PIB de 1,7 procente, nădăjduită de guvern, nu va fi în stare să reducă şomajul. Ceea ce va provoca substanţiale scăderi ale veniturilor fiscale, obligînd cabinetul să recurgă la noi credite, estimate de creştin-democraţi la 20 de miliarde de euro.
La rîndul lor, social-democraţii din guvern susţin că esenţială, în acest moment, este impulsionarea activităţii şi creşterii economice, menite să consolideze incipienta relansare industrială. In acest scop coaliţia guvernamentală de stînga pledează în favoarea unei grabnice reduceri a impozitelor, pe care UCD o favorizează principial, dar o respinge deocamdată din pricina unei acuzate lipse a solidităţii propunerilor executivului vizînd acoperirea golului care ar urma să apară în visteria statului.
Cu toate acestea, soarta proiectului bugetar, respins de opoziţie, e ca şi pecetluită, întrucît va fi adoptat de coaliţia guvernamentală, va ateriza apoi vineri în Bundesrat, unde va fi refuzat. Întrucît însă legea nu stipulează obligativitatea aprobării bugetului de către camera superioară a parlamentului, proiectul va trece cu bine, graţie majorităţii guvernamentale existente în Bundestag. Rămîne de văzut ce efecte va avea adoptarea lui.
Nu se ştie dacă ministrul german de finanţe, social-democratul Hans Eichel, se aştepta să fie elogiat şi celebrat. Probabil că nu. Dar nu e probabil să-şi imaginat anvergura şi vehemenţa criticilor lansate la adresa lui. Fiindcă repurtase o izbîndă totală la Bruxelles, unde se impusese, împreună cu omologul său francez, obţinînd, spre masiva iritare a Comisiei Europene, renunţarea la pedepsirea Germaniei şi Franţei din pricina deficitielor lor bugetare excesive. Date fiind însă implicaţiile pe termen lung, în special asupra stabilităţii monedei euro, ale acestei decizii politice subminînd sistemul, bazat pe reguli, al comunităţii economice europene, succesul obţinut de Eichel e apreciat de opoziţia de centru-dreapta din Germania drept o victorie a la Pirus. Ba chiar drept o catasrofă sadea.
In debutul dezbaterilor bugetare, care vor dura pînă vineri, Uniunea Crştin Democrată a acuzat coaliţia guvernamentală de stînga de la Berlin, că a împins cea mai mare economie europeană spre marginea prăpastiei, în pragul falimentului de stat. La rîndul lor, social-democraţii şi ecologiştii aflaţi la putere au lansat opoziţiei un apel, cerîndu-i să coopereze la adoptarea bugetului şi a legislaţiei reformiste în domeniul fiscal şi al pieţii muncii.
Proiectul bugetar pe anul viitor prezentat de guvern prevede cheltuieli în valoare de 257 de miliarde de euro, din care 30 de miliarde de euro urmează să fie acoperite prin contractarea unor noi datorii. Intrucît suma investiţiilor e net mai redusă, atingînd doar 24 de miliarde, guvernul s-a văzut nevoit să constate oficial existenţa unei dereglări macroeconomice, spre a nu încălca prevederile constituţionale interzicînd debite ce depăşesc noile plasamente de capital.
Opoziţia, care controlează Bundesratul, camera superioară a parlamentului federal, refuzase iniţial dezbaterea bugetară în Bundestag, optînd în favoarea discutării legilor în comisiile de mediere dintre cele două camere ale forului legislativ. In camera inferioară social-democraţii şi ecologiştii au impus însă discuţia. In consecinţă, expertul bugetar creştin-democrat a lansat un masiv rechizitoriu la adresa stîngii guvernamentale, care, potrivit lui Dietrich Austermann a prezentat cel mai rău proiect de buget din întreaga epocă postbelică. Ministrul de finanţe, a spus Austermann, "a slăbit uniunea monetară europeană. Ministrul de finanţe", a mai subliniat el textual, "sărăceşte an de an Germania. Deşi invocă permanent consolidarea bugetului, ministrul de finanţe, se înglodează tot mai rău în datorii, distrugînd baza economică a ţării, în timp ce cancelarul Germaniei stă de şase".
Opoziţia consideră că actualul proiect bugetar pe lîngă carenţele lui actuale îşi asumă riscuri suplimentare majore, întrucît creşterea PIB de 1,7 procente, nădăjduită de guvern, nu va fi în stare să reducă şomajul. Ceea ce va provoca substanţiale scăderi ale veniturilor fiscale, obligînd cabinetul să recurgă la noi credite, estimate de creştin-democraţi la 20 de miliarde de euro.
La rîndul lor, social-democraţii din guvern susţin că esenţială, în acest moment, este impulsionarea activităţii şi creşterii economice, menite să consolideze incipienta relansare industrială. In acest scop coaliţia guvernamentală de stînga pledează în favoarea unei grabnice reduceri a impozitelor, pe care UCD o favorizează principial, dar o respinge deocamdată din pricina unei acuzate lipse a solidităţii propunerilor executivului vizînd acoperirea golului care ar urma să apară în visteria statului.
Cu toate acestea, soarta proiectului bugetar, respins de opoziţie, e ca şi pecetluită, întrucît va fi adoptat de coaliţia guvernamentală, va ateriza apoi vineri în Bundesrat, unde va fi refuzat. Întrucît însă legea nu stipulează obligativitatea aprobării bugetului de către camera superioară a parlamentului, proiectul va trece cu bine, graţie majorităţii guvernamentale existente în Bundestag. Rămîne de văzut ce efecte va avea adoptarea lui.
Publicitate