Victimele noastre, suferinţele lor

Se relativizează oare atrocităţile fără egal ale Holocaustului, dacă se edifică un centru de documentare amintind de soarta germanilor deportaţi în masă, din estul Europei, după cel de-al doilea război mondial? Iată o întrebare pe care şi-o pun diverşi comentatori, abordînd proiectata edificare a unui astfel de centru la Berlin.

„Capitala germană e locul potrivit pentru o astfel de instituţie”, e de părere Kieler Nachrichten. Ziarul semnalează concomitent atmosfera înveninată marcînd relaţia dintre şefa organizaţiei strămutaţilor germani din răsărit, Erika Steinbach, pe de o parte şi, cehii şi polonezii care critică proiectul, pe de alta. Ziarul subliniază că de vină pentru această atmosferă nu tocmai propice este în bună măsură Steinbach însăşi.

Şi Frankfurter Rundschau salută crearea „Centrului de documentare pentru strămutaţi”, afirmînd că „a sosit timpul să se comemoreze şi suferinţele germanilor” alungaţi din casele lor la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial. Potrivit ziarului de stînga din Frankfurt, ar fi posibilă o abordare raţională a subiectului, fără ca Germania „să se expună bănuielii că şi-ar muşamaliza propriile crime ori s-ar erija în victimă”, pentru a-i face uitaţi pe (adevăraţii autori au ororilor însoţind cea de-a doua conflagraţie mondială).

De aceiaşi părere este şi Frankfurter Allgemeine Zeitung. Ziarul de dreapta din metropola de pe Main consideră că „Germania nu putea să nu-şi asume, ca stat, acest capitol al istoriei proprii, precum şi răspunderea pentru germanii strămutaţi”. Spre a riposta „multiplelor suspiciuni privind o posibilă tentativă germană de compensare, prin evidenţierea suferinţelor proprii, a fărădelegiilor proprii, sau chiar de relativizare a Holocaustului, Germania era chiar obligată să procedeze la edificarea acestui centru”, mai crede acelalaşi cotidian conservator.

Schweriner Volkszeitung menţionează remarcabila modificare a atitudinii stîngii germane, care, mai nou, salută şi ea crearea noului centru. Cotidianul de stînga Tageszeitung se bucură în context de eşecul electoral al guvernului Kaczynski. Scrutinul ar fi deschis, potrivit ziarului, „şansa unei colaborări”, care ar fi fost imposibilă cîtă vreme executivul de la Varşovia a condamnat fără drept de apel orice formă de memorie amintind de soarta germanilor deportaţi, şia insistat să califice demersurile în această direcţie drept o mostră „de revizionism istoric”, mai opinează ziarul berlinez.

Totuşi Leipziger Volkszeitung avertizează faţă de orice abordare emotivă a subiectului, de natură „să rănească sentimentele cehilor şi polonezilor. In plus”, mai citim în ziar, „face parte din imaginea de ansamblu faptul că războiul, care în final i-a victimizat şi pe germani, a fost declanşat de reichul hitlerist”. Şi ar mai fi „util de menţionat că deportări au tot avut loc în uiltimii 2.000 de ani şi continuă să se producă, de pildă în Darfur”, precizează cotidianul din Leipzig.

Alte ziare germane se consacră în continuare subiectelor politice curente. Spaţii ample se acordă raportului direct proproţional dintre şansele de viitor ale copiiilor şi originea lor socială, riscului unei campanii turceşti antikurde în nordul Irakului, aparentele disensiuni manifestate între liderii Iranului precum şi, în genere, războiului antiterorist.

Suedeutsche Zeitung din Muenchen crede că libertatea e mai puternică decît orice soi de totalitarism, „dacă statul nu-şi ia libertatea de a îngrădi la nesfîrşit libertăţile civice”. Ziarul reia în context o teză formulată de Benjamin Franklin, în secolul 18. Potrivit gînditorului american, „cei ce renunţă la drepturi şi libertăţi fundamentale pentru a-şi procura puţin mai multă siguranţă nu-şi merită nici libertatea, nici securitatea”.

În ce-i priveşte pe extremiştii kurzi, „partidul muncitoresc PKK are nevoie de război precum vampirul de sînge”, e de părerere cotidianul austriac Die Presse. La rîndul său, ziarul spaniol ABC de la Madrid recomandă Ankarei să nu se lase provocată de extremiştii kurzi chiar dacă, în lupta împotriva terorismului, dreptatea e de partea Turciei. Fiindcă de un nou război în regiune n-ar profita decît teroriştii.