Verificarea faptelor: Ratează UE campania de vaccinare? | Europa | DW | 09.01.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Verificarea faptelor: Ratează UE campania de vaccinare?

În UE, mulţi deplâng lipsa vaccinului şi debutul întârziat al campaniei. Pe bună dreptate? Deutsche Welle verifică faptele.

A comandat UE prea puţine vaccinuri?

DW-Verificarea faptelor: FALS. Comisia Europeană a încheiat anul trecut contracte cu şase producători de vaccinuri: BioNTech/Pfizer, Moderna, AstraZeneca, Curevac, Johnson & Johnson şi Sanofi. În total, au fost rezervate astfel aproape două miliarde de doze. Ceea ce ar trebui să ajungă pentru cei 450 de milioane de cetăţeni comunitari, din cele 27 de state membre, chiar dacă toate vaccinurile presupun injectarea a două doze pentru a asigura imunizarea.

UE a dorit să acopere o plajă cât mai largă din ofertă, a explicat, în discuţia cu DW,  purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Stefan De Keersmaecker, strategia adoptată de autorităţile de la Bruxelles. La momentul respectiv, nimeni nu ştia ce vaccin va primi aprobarea şi când va putea intra pe piaţă. Primul vaccin aprobat de Agenţia Europeană a Medicamentului a fost cel de la BioNTech, urmat, pe 6 ianuarie, de la cel produs de americanii de la Moderna.

Volumul iniţial redus de vaccinuri pre-comandate, 200 de milioane de doze de la BioNTech/Pfizer şi 80 de milioane de la concernul american Moderna a fost dictat atât de noua tehnologie folosită în fabricarea substanţei de imunizare cât şi de preţul ridicat al vaccinului. În plus, dozele de la BioNTech trebuie menţinute mereu la temperatura de minus 70 de grade Celsius, fiind mult mai greu de transportat şi injectat. Expertul SPD pe probleme de sănătate Karl Lauterbach critica recent criteriile naţionaliste care au influenţat luarea deciziei privind semnarea contractelor: "Dacă Moderna ar fi fost, de exemplu, un producător francez, atunci am fi comandat cu siguranţă mai multe doze de vaccin", a spus politicianul într-o discuţie cu postul public de televiziune ARD.

UE a suplimentat comanda în iarnă cu 100 de milioane de vaccinuri de la BioNTech/Pifzer şi alte 80 de milioane de la Moderna. Contractele cadru semnate iniţial cuprindeau şi această opţiune. "Iar acum continuă negocierile pentru suplimentarea comenzii cu BioNTech/Pfizer", după cum a mai dezvăluit purtătorul de cuvânt al CE, De Keersmaecker. Germania şi-ar putea asigura un plus de 30 de milioane de vaccinuri, pentru că cercetarea necesară obţinerii vaccinului a fost susţinută şi cu fonduri de la bugetul federal.

Aşadar, UE nu a rezervat prea puţine vaccinuri. Cu toate acestea, unii analişti vorbesc despre mai multe riscuri şi decizii mai rapide, pe care nu le-au regăsit în strategia comunitară. Dar decizia de a negocia cu mai multe firme ar putea da roade în perioada imediat următoare, când se aşteaptă aprobarea vaccinurilor de la AstraZeneca şi Curevac. În plus, CE mai negociază şi cu americanii de la Novavax, pentru a mai cumpăra alte 100 de milioane de doze de vaccin.

Mai există şi alt gen de critici. Anumite organizaţii pentru drepturile omului critică lăcomia statelor industrializate de a-şi asigura o mare parte din totalul vaccinurilor în defavoarea ţărilor mai sărace.

Se vaccinează prea lent în UE?

DW-verifică faptele: REAL. Campania de vaccinare în cadrul UE a debutat pe 27 decembrie, în multe state însă ritmul lasă de dorit, ceea ce sporeşte critica pe fundalul creşterii numărului de noi infectări.

Problema nu pare a fi generată însă de numărul prea mic de doze comandate, ci mai degrabă de faptul că producătorii nu pot face faţă cererii. Într-o intervenţie la ZDF, ministrul federal al Sănătăţii Jens Spahn explica situaţia: "Proirizarea nu este dictată de volumul comandat ci de capacităţile reduse de producţie." Se lucrează intens pentru deschiderea unei noi linii de producţie a germanilor de la BioNTech în oraşul Marburg, din landul Hessa.

Similară este şi poziţia exprimată de purtătorul de cuvânt al CE De Keersmaecker. Fabricarea vaccinului reprezintă acum o mare provocare, pe care UE a identificat-o din timp, investind mulţi bani în sporirea capacităţii de producţie.

Al doilea şi foarte probabil cel mai important motiv pentru a explica ritmul lent al vaccinării în anumite state europene este cel legat de barierele organizatorice din anumite ţări comunitare, al personalului insuficient sau al sistemului complicat de programare. O privire mai atentă asupra anumitor state relevă următoarele:

Franţa: În primele zile, doar câteva sute de persoane au beneficiat de vaccinul produs de BioNTech/Pfizer. Criticii vorbesc deja despe un "fiasco", politicienii regionali acuză Parisul că nu a comunicat corect şi a ales o cale mult prea birocratică. În Franţa este necesar un atest de la medicul de familie, urmat de o perioadă de gândire şi un accept scris pentru a se putea trece la vaccinarea propriu-zisă. 

Vaccinare în Olanda

Vaccinare în Olanda

Olanda: Aici, campania de vaccinare a debutat de abia pe 6 ianuarie. Olandezii sunt astfel în coada Uniunii Europene în acest proces. Guvernul justifică întârzierea prin dificultăţi logistice şi necesitatea unei aprobări naţionale pentru substanţa produsă de  BioNTech/Pfizer. Într-un depozit din estul ţării se pare că au fost lăsate pur şi simplu 175.000 de doze de vaccin nefolosite.

Germania: Până pe 6 ianuarie au fost vaccinaţi peste 367.000 de cetăţeni. Statistic, Germania se prezintă mai bine decât vecinii ei. Dar criticile nu încetează. Vina nu se regăşeşte în dificultăţile legate de distribuire, din moment ce 1,3 milioane de doze au ajuns deja în Germania. Purtătorul de cuvânt al guvernului federal, Steffen Seibert, a recunoscut că, în anumite landuri, aplicarea strategiei "nu este tocmai optimă".

A pornit UE prea târziu campania de vaccinare?

DW-verifică faptele: DERUTANT. Marea Britanie a început campania pe 8 decembrie, fiind prima ţară care a folosit vaccinul produs de BioNTech/Pfizer, în SUA s-au injectat primele doze pe 14 decembrie. În UE, vaccinarea în masă a început pe 27 decembrie, adică la trei săptămâni după britanici.

Este discutabilă decizia de a începe mai târziu campania în statele comunitare, atât timp cât aprobarea întârziată este justificată de un proces mai intens de verificare a substanţei. Spre deosebire de Marea Britanie şi SUA, UE nu a mizat pe o apobare de urgenţă, în care se sacrifică uneori factori precum siguranţa sau eficacitatea. S-a preferat o aşa numită "procedură accelerată" care să permită "o evaluare rapidă a datelor" şi care să faciliteze verificarea "tuturor cerinţelor referitoare la siguranţă, eficacitatea şi calitatea vaccinului".

În timp ce o aprobare de urgenţă presupune asumarea răspunderii de către stat, în UE responsabilitatea revine exclusiv producătorilor vaccinului. Decizia de a negocia în comun şi de a porni campania de vaccinare în acelaşi timp în statele comunitare este motivată şi de faptul că se obţin preţuri mai bune şi se asigură o livrare mai rapidă a vaccinurilor. În plus, contează şi solidaritatea, la care s-a referit de mai multe ori, în acest context, preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen.