1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Veniturile șefilor de la Romsilva sfidează pensiile speciale

30 ianuarie 2025

Analiză: Potrivit ministrului Mediului, la Regia Națională a Pădurilor Romsilva au fost plătite în 2024 prime și sporuri de 178 de milioane de lei, 10% din suma totală a salariilor pentru cei peste 140.000 de angajați.

https://p.dw.com/p/4poCT
România, județul Suceava | defrișări ilegale (arhivă)
Defrișările ilegale continuă în România, în ciuda mediatizării acestui fenomenImagine: Eli Driu

„Dezastrul de la Romsilva se datorează în principal managementului“, a declarat miercuri ministrul Fechet în conferința de presă după întâlnirea cu reprezentanții regiei.

O serie de angajați de la vârful piramidei primesc la pensionare ca bonus suma a zece salarii brute, care în unele cazuri ajunge la 100.000 de euro. Primul dintre privilegiați este desigur directorul general al Romsilva, Marius Dan Siiulescu, al cărui salariu lunar brut este de 44.000 de lei, aproape dublu față de cel al președintelui României.

Aceste bonusuri care sfidează până și pensiile speciale ale magistraților sunt prevăzute în contractul colectiv de muncă negociat între sindicat și patronat. Nu e primul caz în care sindicaliștii merg umăr la umăr cu reprezentanții patronatului. „În 2025 nu vreau să văd nici un ordin de plată în dreptul căruia să scrie bonus la pensionare sau bonus cu altă ocazie“, a spus ministrul Mediului. În baza Codului silvic actual „nu vor mai exista directori puși pe viață cum sunt azi“, ci vor avea maxim două mandate iar la fiecare cinci ani vor da examen pentru menținerea postului. O asemenea măsură ar duce la promovarea competenței și la diminuarea corupției. Rămâne doar să fie pusă în practică.

În urma defrișărilor masive, urșii au coborât în sate

Aproape o treime din suprafața României (29%) este acoperită cu păduri, cu mult sub media europeană de 43%. Asta înseamnă că, la ora actuală, 6,7 milioane de hectare sunt împădurite, însă defrișările, legale și ilegale, depășesc cu mult suprafețele reîmpădurite împreună cu cele rămase pârloagă.

Cel mai mare proprietar este statul român, care administrează prin Romsilva 48% din totalul fondului forestier, iar cel mai mare proprietar privat este IRU Forest Assets, parte a grupului de mobilă IKEA, care deține 39.000 de hectare de pădure în România.

Defrișări ilegale în România
Păduri tăiate lângă Fetești, județul SuceavaImagine: Agent Green & Bruno Manser Fonds 2024

Tăierea ilegală a pădurilor se face deseori cu complicitatea angajaților Gărzii forestiere, a polițiștilor și autorităților locale. Camioanele cu bușteni pentru mobilă sau cu lemne de foc au liberă trecere mai ales în satele izolate din zonele montane. Mafia defrișărilor ilegale acționează de la tăierea arborilor până la gaterele de cherestea și exportul în țările europene care știu să își protejeze pădurile. Deși mass-media au făcut publice nenumărate cazuri de furt la drumul mare din pădurile statului, puține dosare penale au ajuns în instanțele de judecată. Dintre acestea, multe au atins termenul de prescripție. Pe de altă parte, aproape o jumătate de milion de hectare de pădure încă sunt revendicate și acum în instanță de foștii proprietari. Unii dintre ei au ajuns la CEDO și au câștigat.

Potrivit publicației Gazeta de Maramureș, o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 ianuarie obligă statul român să restituie suprafața de 17.000 de hectare de teren forestier Asociației Composesorale Borșa în termen de 12 luni. În situația în care suprafața forestieră nu va fi restituită, în același termen statul, adică contribuabilii, este obligat să plătească Asociației peste 61 de milioane de euro.

ONG-urile care militează pentru diminuarea exploatării fondului forestier estimează că în ultimii 20 de ani au fost tăiate peste 400.000 de hectare de pădure, în timp ce doar jumătate din suprafață a fost reîmpădurită. Dar pentru a ajunge la maturitate, un puiet de brad, de pildă, are nevoie de peste 30 de ani, astfel că, în acest ritm, defrișările vor fi tot timpul înaintea regenerării „aurului verde“.

Parcurile naționale, care cuprind suprafețe de pădure protejate, sunt și acestea exploatate barbar, inclusiv prin aprobări de la ministerul Mediului sau direcțiile silvice. În cele 13 Parcuri Naționale câte are România sunt peste o sută de specii de păsări, floră protejată de lege, animale sălbatice. Biodiversitatea a ajuns un concept desuet pentru cei care sunt plătiți să administreze ariile protejate și în genere pădurile României. În urma defrișărilor masive, în ultimii ani urșii au început să apară în satele izolate de munte, să intre în gospodăriile oamenilor și să le omoare vitele.

George Arun
George Arun Din 1990 până în prezent a lucrat în presa scrisă și audio. Din 1999 este colaborator DW.