Un premier care a "sabotat implementarea planurilor NATO"?

Ecuația parlamentară poate înclina în favoarea lui Adrian Veștea ca viitor premier, dacă nimeni nu ia în seamă declarația fostului comandant NATO al diviziei Sud-Est care îl acuză pe Veștea că a sabotat ani de zile planurile de infrastructură din zona Cincu, loc strategic în caz de nevoie. Deocamdată PSD, reprezentanții celor 18 minorități și parlamentarii nealiniați, plecați sau dați afară din partidele lor, sunt gata să voteze pentru Adrian Veștea. USR a decis că nu-l va vota, UDMR și PNL se hotărăsc azi. Complicațiile cele mai mari sunt la PNL, unde partidul e scindat între cei care vor la putere și ceilalți care preferă opoziția după prea multe coabitări cu social-democrații.

Dacă Veștea ajunge prim-ministru, poziția lui Ilie Bolojan în partid începe să fie precară, fiindcă va pierde treptat din influență și putere. Dacă, însă, liberalii vor decide să nu-l susțină, fiindcă nici măcar nu s-a consultat cu ei înainte de a accepta nominalizarea, atunci PNL se va putea întări până la alegerile din 2028. Un eventual Congres al liberalilor ar fi forul legitim în care partidul să decidă ce fel de viitor vrea: la guvernare cu bani și confort pe termen scurt, sub pretextul că ar putea salva țara, sau în opoziție, în austeritate, cu voința de a reveni în forță la alegerile viitoare. Congresul ar putea să nu fie în favoarea lui Bolojan, mai ales că deja în jur de 10 filiale par să se alinieze în spatele lui Veștea.

Doar ruperea PNL ar face posibilă refacerea coaliției cu PSD

Jocul la ofsaid făcut de Nicușor Dan, dincolo de Constituție și cu sfidarea partidelor, l-a propulsat pe Ilie Bolojan ca lider al opoziției, pe care PNL îl poate crește sau îl poate arunca peste gard. E singurul politician care are în sondaje o credibilitate relativ egală cu cea a președintelui și care și-a câștigat simpatia mai degrabă prin sinceritate, decât prin ceea ce a făcut. Adrian Veștea, în schimb, a făcut totul în secret, fără să spună nimic în partid: a declarat pentru Antena 3 că a primit propunerea încă de săptămâna trecută, de miercuri, în vreme ce Eugen Tomac, predecesorul său aspirant la fotoliul din Palatul Victoria, se căznea să-și facă o majoritate.

Președintele a înțeles dinaintea moțiunii de cenzură că șansa unui nou executiv care să facă o coaliție cu PSD ține doar de ruperea PNL. În partid sunt mai multe verigi slabe, iar Nicușor Dan s-a oprit asupra celei mai fragile dintre ele: Adrian Veștea are 53 de ani, studii cel puțin modeste (la Universitatea George Barițiu din Brașov, desființată în urmă cu șase ani fiindcă nu îndeplinea criterii minime de funcționare), orgoliu mare, succes pe plan local, unde și-a creat o rețea complexă de susținere din oameni de afaceri pe care i-a ajutat și de la care a primit sprijin.

Veștea ar fi împiedicat refacerea drumurilor județene, strategice pentru România

Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO, îl acuză pe Veștea aproape de trădare prin felul în care ar fi împiedicat refacerea drumurilor județene care ar fi trebuit să devină strategice atât pentru România, cât și pentru forțele Alianței, fiindcă deservesc poligonul de la Cincu, un spațiu vital pe harta NATO, mai ales după invazia rusă din Ucraina. La Cincu se află peste 1.500 de militari francezi, belgieni și spanioli, parte a Grupului de Luptă NATO dislocat în România. În timpul exercițiilor pe care le coordonează Alianța Nord-Atlantică, vin la Cincu mii de soldați și, după cum spune generalul, „infrastructura pentru accesul militarilor și mai ales a tehnicii militare aici este în stare deplorabilă”, „în ciuda proiectelor și a insistențelor aliaților, exasperați de situație, au trecut ani de zile fără ca aceasta să fie adusă la un standard minim funcțional”, iar podul NATO de la Voila a fost deschis abia anul trecut. Fostul comandant NATO a scris pe Facebook, preluat de G4media.ro, că „eforturile de a asigura accesul și mobilitatea militară în zona poligonului Cincu s-au lovit de dezinteresul și managementul defectuos al Consiliului Județean Brașov și al Ministerului Dezvoltării”. Veștea a fost ministru între 2023-2024 și președinte al Consiliului Județean Brașov din 2024.

Generalul Toma povestește că situația era atât de disperată, fiindcă Ministerul Dezvoltării nu voia să urgenteze lucrările în așa fel încât convoaiele militare să nu mai ocolească zeci de kilometri, încât ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului au fost nevoiți să intervină oficial pe lângă Guvernul României pentru a solicita repararea de urgență a acestei infrastructuri de importanță tactică.

Cât de constituțional va fi guvernul Veștea?

Potrivit acestor acuzații, Adrian Veștea este deci unul dintre acei oficiali români cu funcții mari care din ignoranță sau fiindcă are alte interese poate arunca țara cu ochii închiși în brațele inamicului. Generalul Toma pare nu doar surprins, ci și revoltat de faptul că Veștea poate ajunge prim-ministru, fiindcă el este omul „care a avut în mână și autoritatea, și fondurile necesare”, dar a preferat „să saboteze efortul colectiv de implementare a planurilor NATO și a celor naționale”. 

Are Adrian Veștea calitatea morală a unui viitor prim-ministru? Cât de constituțional va fi guvernul lui, câtă vreme președintele nu s-a consultat cu partidele înainte de a-l desemna (așa cum scrie că trebuie să facă în articolul 103 din Constituție)? Va avea Veștea legitimitatea necesară pentru a conduce executivul? AUR e din nou câștigătorul acestei ecuații pe care președintele a rezolvat-o ca un adevărat autocrat.